Ziua Muncii, sărbătorită pe 1 Mai: Istorie și semnificații

Ziua de 1 Mai este celebrată anual în peste 80 de țări ca Ziua Internațională a Muncii, o tradiție începută în 1889. Alegerea acestei date nu a fost întâmplătoare, ci este legată de luptele istorice ale clasei muncitoare pentru condiții de muncă mai bune, în special pentru introducerea zilei de lucru de opt ore.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, în plină revoluție industrială, muncitorii erau supuși unor condiții grele de lucru, cu program zilnic de până la 16 ore. În 1884, la Convenția Națională de la Chicago, Federația Organizațiilor Meșteșugărești și a Uniunilor Sindicale (viitoarea Federație Americană a Muncii) a propus ca, începând cu 1 mai 1886, opt ore să devină durata legală a unei zile de muncă. În anul următor, organizația a anunțat că va susține această cerere prin greve și proteste.

Pe 1 mai 1886, peste 300.000 de muncitori americani au ieșit în stradă pentru a-și cere drepturile. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde aproximativ 90.000 de muncitori au participat, dintre care 40.000 erau în grevă. Situația a degenerat în 4 mai, în Piața Haymarket din Chicago, când intervenția brutală a poliției a dus la victime și confruntări violente.

În memoria acestor evenimente, Congresul Internaționalei a II-a a stabilit în 1889 ca 1 Mai să devină Ziua Internațională a Muncii. Primele comemorări oficiale au avut loc în 1890, atât în SUA, cât și în principalele state europene. De atunci, ziua de 1 Mai a devenit un prilej anual pentru muncitori de a cere condiții mai bune de muncă.

În SUA și Canada, Ziua Muncii se sărbătorește în prima zi de luni a lunii septembrie. În 1894, președintele american Grover Cleveland a decis această modificare pentru a reduce impactul politic al unei sărbători asociate cu mișcările socialiste. În anii ’50, președintele Eisenhower a redenumit ziua de 1 Mai drept „Ziua Loialității”, marcând o distanțare clară față de originile ei muncitorești.

În fostele state comuniste, 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat, marcată de defilări, lozinci și parade organizate de regimuri care încercau să folosească simbolistica zilei în scopuri propagandistice. Regimul nazist a încercat, de asemenea, să deturneze semnificația zilei, transformând-o într-o celebrare a „comunității naționale germane”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În fosta URSS și în Republica Moldova, autoritățile organizau marșuri masive cu muncitori, tineri și sportivi. Coloane de oameni defilau în haine festive, purtând pancarte și scandând lozinci. Astăzi, în Moldova, ziua este marcată mai ales prin picnicuri și acțiuni stradale organizate de sindicate.

În prezent, 1 Mai este zi liberă legală în majoritatea țărilor lumii. Sindicatele profită de această ocazie pentru a organiza mitinguri și manifestații, aducând în prim-plan revendicări sociale și profesionale.

#mitinguri #ziua muncii #URSS

Republica Moldova își consolidează capacitățile în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului prin cooperarea cu Uniunea Europeană. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, luni, 23 iunie curent, a avut loc un atelier de lucru dedicat alinierii cadrului legislativ și instituțional al Republicii Moldova în domeniul AML/CFT (anti-spălare de bani și combaterea finanțării terorismului) la standardele Uniunii Europene.

Atelierul a reunit reprezentanți ai Băncii Naționale a Moldovei și ai Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, fiind conceput ca o platformă practică pentru consolidarea capacităților instituționale în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru îmbunătățirea proceselor de identificare și recuperare a activelor provenite din infracțiuni.

Prim-viceguvernatorul BNM, Petru Rotaru, a evidențiat importanța cooperării internaționale și a asistenței europene în procesul de aliniere a cadrului național la standardele și reglementările Uniunii Europene.

„Sprijinul constant al partenerilor europeni este un element-cheie în procesul de aliniere a Republicii Moldova la acquis-ul comunitar. Prin îmbunătățirea capacităților instituțiilor noastre și cu asistența partenerilor internaționali, Republica Moldova poate răspunde angajamentului ferm de a prelua cele mai bune practici europene, implementând eficient cadrul de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului”, a subliniat prim-viceguvernatorul BNM.

Participanții au analizat domeniile în care legislația națională trebuie consolidată pentru a corespunde pe deplin standardelor europene.

În context, Petru Rotaru a menționat progresele Republicii Moldova în procesul de aliniere la standardele internaționale de integritate financiară, confirmate prin acceptarea Republicii Moldova în sistemul european de plăți SEPA, inclusiv de noul raport al Comitetului MONEYVAL din cadrul Consiliului Europei care relevă îmbunătățiri semnificative în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.

„Directiva cuprinde elemente esențiale ce țin de raportarea beneficiarului efectiv și colaborarea dintre instituții. Prin consolidarea eforturilor am demonstrat că putem face acest schimb de experiență, iar Banca Națională a Moldovei rămâne profund angajată în procesul de îmbunătățire a cadrului legal”, a evidențiat oficialul BNM.

Atelierul a fost organizat în cadrul programului Parteneriat pentru o bună guvernare al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, care are drept scop sprijinirea țărilor din Parteneriatul Estic în prevenirea și combaterea criminalității economice la nivel național și regional.