Procuratura Generală (PG) a elaborat un proiect de lege, menit să consolideze cadrul legal privind combaterea circulației ilegale a armelor, munițiilor și componentelor esențiale ale acestora. Inițiativa urmărește sporirea securității publice, prevenirea criminalității violente și armate și alinierea legislației naționale la standardele internaționale.

Conform proiectului, pedepsele propuse variază de la amenzi și muncă neremunerată în folosul comunității, până la închisoare de până la 15 ani, în funcție de gravitatea faptei și circumstanțele comiterii acesteia. De asemenea, persoanele juridice vor putea fi trase la răspundere penală pentru implicarea în traficul ilicit de arme.

Prevederile proiectului de lege:

Proiectul de lege ferenda propune o reformulare amplă a articolului 290 din Codul penal („purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea, modificarea construcției ori a marcajului sau comercializarea ilegală a armelor ori a munițiilor, a componentelor esențiale ale armelor, precum și sustragerea acestora”) și introducerea în Codul penal a unui nou articol – 290¹, care reglementează distinct circulația ilegală a armelor și munițiilor interzise în circuitul civil. Proiectul de lege propune îmbunătățirea actualelor prevederi ale cadrului normativ care, urmează să reglementeze și următoarele fapte prejudiciabile:
delimitarea clară între armele neletale și letale supuse autorizării și armele de foc interzise în circuitul civil;
incriminarea detaliată a tuturor formelor de trafic ilegal: procurare, deținere, transport, fabricare, asamblare, modificare, distribuire, intermediere și comercializare;
sancționarea distinctă a transformării armelor de tip airsoft, Flaubert, cu aer comprimat sau de recuzită în arme de foc;
introducerea unor pedepse mai severe pentru faptele comise în grup, de grupuri criminale organizate sau care implică arme automate și semiautomate;
reglementarea expresă a fabricării ilegale a armelor din componente esențiale traficate ilicit sau fără marcaj corespunzător.

Procuratura Generală subliniază că inițiativa legislativă este determinată inclusiv de riscurile sporite generate de conflictul armat din Ucraina, care a condus la creșterea disponibilității armelor și munițiilor pe piața neagră în regiune. În acest sens, autoritățile consideră că regimul sancționator actual nu mai reflectă gravitatea reală a fenomenului și nu are un efect suficient de descurajare.

Totodată, proiectul ține cont de evoluțiile tehnologice care permit conversia armelor neletale în arme de foc, fabricarea artizanală sau modificarea marcajelor, aspecte insuficient reglementate în prezent. Iată câteva măsuri de la autorități.

extinderea și clarificarea clauzei de liberare de răspundere penală pentru persoanele care contribuie activ la descoperirea și contracararea infracțiunilor de trafic de arme, prin autodenunțare, predarea benevolă a armelor sau divulgarea rețelelor infracționale. Această măsură are un pronunțat caracter preventiv și urmărește destructurarea circuitelor ilegale a armelor de foc.
proiectul nu implică cheltuieli bugetare suplimentare și nu necesită crearea unor structuri noi. Impactul social estimat constă în creșterea nivelului de securitate publică, reducerea circulației armelor ilegale și diminuarea riscului de incidente violente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul de lege urmează a fi examinat în procedură parlamentară urmând a trece prin toate etapele de legiferare.

#arme #combatere trafic #Procuratura Generala #proiect de lege

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.