Într-un grup de profil de pe Facebook, aseară s-a iscat o discuție între părinți despre anumite sondaje interne efectuate în câteva licee, prin care sunt întrebați dacă vor ca elevii să revină la lecții începând de luni, 1 noiembrie curent, doar că online. Mulți s-au arătat nedumeriți, pentru că nu este clar dacă asemenea decizii pot fi luate la nivel de liceu sau direcție, în contextul în care hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică (CNESP) are o recomandare clară, iar Ministerul Educației și Cercetării – un ordin emis.

De fapt, din comentariile plasate sub această postare, au mai fost indicate și alte denumiri de licee, pe lângă Liceul Teoretic „Ginta Latină”, cum ar fi: Liceul Teoteric „Petru Zadnipru”, instituția de învățământ de la Hulboaca, Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”, Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”, Liceul Teoretic „Constantin Negruzzi”, toate fiind preponderent din capitală sau suburbiile acesteia.

Sondajele interne arată în felul următor sau sunt sub formă de întrebări pe grupurile de Viber de părinți.

Unii părinți ar fi de acord cu o asemenea soluție, însă alții nu, pentru că nu vor ca mai târziu autoritățile să renunțe integral la prezența fizică. Mai mult, sunt o serie de părinți nedumeriți, pentru că nu au fost întrebați despre nicio lecție online pentru săptămâna viitoare.

Nu este clar la inițiativa cui au fost făcute asemenea sondaje interne. Urmează să solicităm o reacție de la responsabilii din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Amintim că, anterior, mai mulți părinți au semnat o petiție prin care se adresează statului și își exprimă nemulțumirea față de decizia de a prelungi vacanța până pe 7 noiembrie 2021 inclusiv, pe fundalul răspândirii Covid-19 în țară. Dacă ieri erau abia 300 de semnături, atunci la ora publicării acestei știri s-au adunat aproape 800.

Vacanța de toamnă a elevilor a fost prelungită de două ori deja. Prima dată până pe data de 31 octombrie și a doua oară – cu încă o săptămână, ceea ce înseamnă că aceștia ar trebui să iasă la studii începând cu luni, 8 noiembrie curent. Ministerul Educației și Cercetării a mai anunțat că orele trebuie să fie recuperate fie prin organizarea lecțiilor în zilele de sâmbătă, fie prin suplinirea numărului de lecții per zi în timpul săptămânii.

#online #parinti #vacanta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.