Parlamentul Republicii Moldova a emis un necrolog prin care deplânge trecerea la cele veșnice a ex-deputatului, Andrei Strâmbeanu, poet, scenarist, dramaturg și prozator.

„A trecut în eternitate Andrei Strâmbeanu – poet, prozator, dramaturg și scenarist, personalitate marcantă a culturii naționale. S-a manifestat ca o voce distinctă în literatura și teatrul din Republica Moldova, opera sa fiind tradusă în mai multe limbi”, se arată în necrolog.

Andrei Strâmbeanu s-a născut la 25 august 1934 în satul Fântâna Albă, județul Bălți (astăzi raionul Edineț). A absolvit Institutul Pedagogic ,,Ion Creangă” din Chișinău (1959) și a debutat editorial în 1963, cu volumul de versuri ,,Fântâna albă” – titlu inspirat de satul său de baștină. Au urmat cărțile „Aruncă-mă în cer” (1965), Mireasa” (1967), ,,Oltea: Mama lui Ștefan cel Mare și Sfânt, dramă în două acte” (2004) ș.a.

Pe parcursul vieții a îmbrățișat profesia de traducător, redactor, consilier la Direcția Teatru a Ministerului Culturii. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1998-2001), consilier prezidențial și membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Pentru activitate prodigioasă în domeniul culturii și pentru implicare civică, Andrei Strâmbeanu a fost decorat cu medalia ,,Mihai Eminescu” și cu ,,Ordinul Republicii”, și a fost laureat al Premiului Național al Republicii Moldova și al Premiului „Ioan Luca Caragiale” pentru dramaturgie al Academiei Române ș.a. De asemenea, de-a lungul anilor, a devenit laureat al Concursului național de dramaturgie de cinci ori.

Exprimăm sincere condoleanțe familiei, rudelor, prietenilor, colegilor de creație, precum și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit.

Amintim că, ieri s-a aflat despre decesul lui Andrei Strâmbeanu la vârsta de 87 de ani.

#Andrei Strambeanu #deces #necrolog #parlament

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin și să discute despre problemele teritoriale, în cadrul eforturilor de a pune capăt războiului, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, potrivit Kyiv Post.

Într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, după o vizită de două zile în Finlanda, Sîbiha a spus că Ucraina a coordonat decizia privind organizarea unei discuții telefonice între Putin, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store.

Potrivit ministrului ucrainean, liderii nordici au transmis două mesaje principale: solicitarea Ucrainei pentru o încetare a focului și propunerea unei întâlniri între Zelenski și Putin.

„Ne dorim această întâlnire și suntem pregătiți pentru ea. Probabil că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate aduce o nouă dinamică negocierilor. Zelenski este pregătit să discute cele mai dificile și sensibile chestiuni, inclusiv problema teritorială.”, a declarat Sîbiha, transmite Mediafax.

El a spus că discuțiile ar putea duce și la măsuri care să consolideze încrederea, cum sunt schimburile de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.

Locul întâlnirii nu este cel mai important pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să nu aibă loc la Moscova sau în Belarus. Andrii Sîbiha a glumit că și Coreea de Nord ar putea fi exclusă de pe listă. El a descris invitația Rusiei ca Zelenski să viziteze Moscova drept „neserioasă”.

„Evaluarea noastră este că această discuție a reprezentat un pas înainte în eforturile noastre de pace”, a spus Sîbiha. El a mai spus că speră ca acest canal de comunicare cu Vladimir Putin să rămână deschis.

Conversația a durat aproximativ 90 de minute și a confirmat că negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia vor continua la Abu Dhabi, în luna noiembrie, a precizat ministrul.

„Aceste discuții vor arăta dacă Rusia are intenții serioase de a pune capăt războiului pe cale diplomatică”, a afirmat Sîbiha, care a mai spus că, în prezent, Kievul nu vede niciun semn că Moscova ar avea astfel de intenții.

Întrebat dacă Vladimir Putin a făcut declarații importante în timpul conversației, ministrul ucrainean a răspuns: „Cel puțin a avut loc [discuția].”

Apelul a fost criticat de unii oficiali europeni. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au declarat că au acționat în nume propriu, reprezentându-și țările, și nu în numele Europei.