Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Partidul lui Chicu și-a desemnat organele de conducere! Cine sunt oamenii din „capul” formațiunii

26 Apr. 2021, 09:41
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
26 Apr. 2021, 09:41 // Politica //  Realitatea.md

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei a ales vicepreședinții formațiunii, secretarul general, membrii Biroului Executiv Central și conducătorii Departamentelor de specialitate. În acest context, potrivit unui comunicat de presă, „la conducerea partidului au fost promovate în egală măsură persoane cu experiență profesională vastă și tineri, care deja au reușit să se afirme în domeniile în care activează”.

Astfel, conform deciziei Consiliului Politic Național, PDCM va avea cinci vicepreședinți:

  • Anatol Usatîi, fost ministru al Economiei și Infrastructurii, care va fi responsabil de blocul economic, inclusiv dezvoltarea regională și infrastructura;
  • Alexandru Holostenco, ex-secretar de stat la Ministerul Sănătății și Protecției Sociale, care va avea în responsabilitate domeniul sănătate şi protecție socială;
  • Diana Dicusari, directorul Centrului naţional de conservare şi promovare a patrimoniului cultural imaterial, care va avea în sfera de responsabilitate domeniul educație, cultură, cercetare și sport;
  • Alexandru Botnari, primarul mun. Hâncești, care va fi responsabil de domeniul administrației publice locale și centrale;
  • Vlad Castraveț – tânăr, care și-a făcut studiile și stagiul peste hotare, angajat în domeniul financiar, care va fi responsabil de domeniul politici pentru tineret.

În funcția de secretar general al PDCM a fost aleasă Viorica Dumbrăveanu, fostul ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

De asemenea, Consiliul Politic Național a decis componența Biroului Executiv Central și a desemnat conducătorii celor șapte Departamente de specialitate.

Departamentele vor fi conduse de către: Ina Darii – Director adjunct al Trezireriei de Stat (Departamentul economie, dezvoltare regională, infrastructură); Julieta Popescu – șef de direcție MSMPS (Departamentul sănătate, protecție socială); Ion Gheorghiu – Secretar de Stat al MECC(Departamentul educație, cultură, cercetare și sport), Vasile Tataru – profesor, membru al Consiliului raional Fălești (Departamentul administrația publică), Victoria Levința – specialist în cadrul MSMPS (Departamentul tineret), Marin Ala – angajat al Cancelariei de stat (Departamentul drepturile omului și relații interetnice), Luigi Savoia – specialist în strategie de marketing și comunicare (Departamentul relații cu diaspora).

„Avem o echipă cu oameni de excepție. Împreună, vom reuşi să readucem Republica Moldova pe calea dezvoltării și să reîntoarcem cetățenilor încrederea în propriul stat”, a punctat președintele PDCM, Ion Chicu.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.