Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) marchează astăzi, 8 decembrie 14 ani de la fondare și intrare pe scena politică din țara noastră.

Cu acest prilej, PLDM a transmis un mesaj de felicitare membrilor formațiunii, dar și celora care încă simpatizează acest partid.

„Dragi colegi, la data de 8 decembrie 2007 a avut loc Congresul de constituire a Partidului Liberal Democrat din Moldova. Au trecut ani, au fost perioade diferite, dar noi mergem înainte! Felicitări, dragi colegi”, se menționează în mesajul PLDM.

Primul președinte al PLDM și persoana cheie care a dus la crearea partidului a fost Vlad Filat, fost membru marcant în Partidul Democrat din Moldova, care a fost dezamăgit de direcția luată de acea formațiune politică sub conducerea lui Dumitru Diacov.

La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, PLDM a reușit să acceadă pentru prima dată în Parlament. A obținut 12,43 la sută din sufragii, fiind reprezentat în Parlament de 15 deputați. La alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, PLDM a obținut 16,57%, adică 18 deputați. Împreună cu alte partide de opoziție PLDM formează Alianța pentru Integrare Europeană, iar Vladimir Filat devine prim-ministru.

La scrutinul parlamentar anticipat din 28 noiembrie 2010, PLDM și-a dublat rezultatele fiind acreditat cu 29,42 la sută din voturile alegătorilor, fiind reprezentat în parlament de 32 de deputați. Vladimir Filat devine prim-ministru, funcția pe care o deține până la destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană II în martie 2013.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, PLDM a obținut 20,16 % din sufragii, obținând 23 de mandate de deputat. Ulterior, o parte dintre aceștia au demisionat din partid, iar mai târziu au aderat la PDM unii, iar alții au format un Grup parlamentar, însă cu susținerea orientată la fel spre PDM, care avea majoritatea parlamentară. În urma acestor remanieri de cadre, PLDM a ajuns să aibă doar 5 deputați.

Începând cu anul 2015 PLDM a început să piardă masiv susținerea în rândul alegătorilor, ajungând în sondaje până la 1%. În cadrul alegerilor parlamentare din 2019 PLDM a susținut Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, iar unii membrii PLDM, printre care deputații Maria Ciobanu, Iurie Țap, au candidat din partea ACUM.

În cadrul alegerilor locale generale din 2019 PLDM a reușit să obțină circa 5% la nivel național, fiind cel mai susținut partid extraparlamentar.

În fruntea grupului de inițiativă, liderii care au pus bazele formării PLDM au aflat: Vlad Filat, Alexandru Tănase, ex-președinte al Curții de Conturi, ex-consilier în Consiliul Municipal Chișinău, Mihai Godea, Iulian Fruntașu, Angela Brașoveanu, Veaceslav Negruță, Valeriu Streleț, Veronica Lupu etc.

Precizăm că, Vlad Filat a exercitat funcția de președinte al partidului din 2007 până în 2015. La 16 august 2020, Congresul IX extraordinar l-a reales în funcția de președinte al PLDM din nou pe Filat, însă ulterior acesta a demisionat. În prezent PLDM nu are un președinte. Interimatul funcției este asigurată de către Iulian David.

#PLDM #sarbatoare #Vlad Filat

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, vine cu „două lecții” pe care, în opinia sa, Republica Moldova trebuie să le fi învățat după crizele energetice din ultimii ani. Declarația vine în contextul noii majorări a prețului gazelor naturale, solicitată de Energocom. Grosu susține că tarifele trebuie ajustate periodic, astfel încât companiile din sectorul energetic să nu acumuleze datorii, dar admite că majorarea actuală nu va fi ultima.

„Eu cred că sunt două lecții pe care noi trebuie să le învățăm. Prima, să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Pentru că dacă nu le ajustezi la timp, îi bagi întreprinderea în datorie”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit lui, autoritățile au votat deja o lege prin care ajustarea tarifelor ar urma să fie făcută cel puțin o dată la trei luni: „Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a avertizat președintele Parlamentului.

A doua lecție invocată de Grosu ține de compensațiile acordate populației. El spune că mecanismul trebuie ajustat în funcție de situația economică și de creșterea prețurilor la energie.

„Instrumentul de compensare trebuie să fie cât mai targetat, să-l adaptăm de fiecare dată la realitățile pe care le avem”, a spus Grosu.

Șeful Legislativului a recunoscut că, în anii precedenți, sprijinul s-a concentrat în special pe consumatorii care folosesc gaze și energie termică, în timp ce persoanele care se încălzesc cu lemne au fost mai puțin vizate. În condițiile în care atât gazele, cât și energia termică se scumpesc, Grosu spune că Guvernul urmărește extinderea numărului de beneficiari ai compensațiilor.