Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) marchează astăzi, 8 decembrie 14 ani de la fondare și intrare pe scena politică din țara noastră.

Cu acest prilej, PLDM a transmis un mesaj de felicitare membrilor formațiunii, dar și celora care încă simpatizează acest partid.

„Dragi colegi, la data de 8 decembrie 2007 a avut loc Congresul de constituire a Partidului Liberal Democrat din Moldova. Au trecut ani, au fost perioade diferite, dar noi mergem înainte! Felicitări, dragi colegi”, se menționează în mesajul PLDM.

Primul președinte al PLDM și persoana cheie care a dus la crearea partidului a fost Vlad Filat, fost membru marcant în Partidul Democrat din Moldova, care a fost dezamăgit de direcția luată de acea formațiune politică sub conducerea lui Dumitru Diacov.

La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, PLDM a reușit să acceadă pentru prima dată în Parlament. A obținut 12,43 la sută din sufragii, fiind reprezentat în Parlament de 15 deputați. La alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, PLDM a obținut 16,57%, adică 18 deputați. Împreună cu alte partide de opoziție PLDM formează Alianța pentru Integrare Europeană, iar Vladimir Filat devine prim-ministru.

La scrutinul parlamentar anticipat din 28 noiembrie 2010, PLDM și-a dublat rezultatele fiind acreditat cu 29,42 la sută din voturile alegătorilor, fiind reprezentat în parlament de 32 de deputați. Vladimir Filat devine prim-ministru, funcția pe care o deține până la destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană II în martie 2013.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, PLDM a obținut 20,16 % din sufragii, obținând 23 de mandate de deputat. Ulterior, o parte dintre aceștia au demisionat din partid, iar mai târziu au aderat la PDM unii, iar alții au format un Grup parlamentar, însă cu susținerea orientată la fel spre PDM, care avea majoritatea parlamentară. În urma acestor remanieri de cadre, PLDM a ajuns să aibă doar 5 deputați.

Începând cu anul 2015 PLDM a început să piardă masiv susținerea în rândul alegătorilor, ajungând în sondaje până la 1%. În cadrul alegerilor parlamentare din 2019 PLDM a susținut Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, iar unii membrii PLDM, printre care deputații Maria Ciobanu, Iurie Țap, au candidat din partea ACUM.

În cadrul alegerilor locale generale din 2019 PLDM a reușit să obțină circa 5% la nivel național, fiind cel mai susținut partid extraparlamentar.

În fruntea grupului de inițiativă, liderii care au pus bazele formării PLDM au aflat: Vlad Filat, Alexandru Tănase, ex-președinte al Curții de Conturi, ex-consilier în Consiliul Municipal Chișinău, Mihai Godea, Iulian Fruntașu, Angela Brașoveanu, Veaceslav Negruță, Valeriu Streleț, Veronica Lupu etc.

Precizăm că, Vlad Filat a exercitat funcția de președinte al partidului din 2007 până în 2015. La 16 august 2020, Congresul IX extraordinar l-a reales în funcția de președinte al PLDM din nou pe Filat, însă ulterior acesta a demisionat. În prezent PLDM nu are un președinte. Interimatul funcției este asigurată de către Iulian David.

#PLDM #sarbatoare #Vlad Filat

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.