Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) marchează astăzi, 8 decembrie 14 ani de la fondare și intrare pe scena politică din țara noastră.

Cu acest prilej, PLDM a transmis un mesaj de felicitare membrilor formațiunii, dar și celora care încă simpatizează acest partid.

„Dragi colegi, la data de 8 decembrie 2007 a avut loc Congresul de constituire a Partidului Liberal Democrat din Moldova. Au trecut ani, au fost perioade diferite, dar noi mergem înainte! Felicitări, dragi colegi”, se menționează în mesajul PLDM.

Primul președinte al PLDM și persoana cheie care a dus la crearea partidului a fost Vlad Filat, fost membru marcant în Partidul Democrat din Moldova, care a fost dezamăgit de direcția luată de acea formațiune politică sub conducerea lui Dumitru Diacov.

La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, PLDM a reușit să acceadă pentru prima dată în Parlament. A obținut 12,43 la sută din sufragii, fiind reprezentat în Parlament de 15 deputați. La alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, PLDM a obținut 16,57%, adică 18 deputați. Împreună cu alte partide de opoziție PLDM formează Alianța pentru Integrare Europeană, iar Vladimir Filat devine prim-ministru.

La scrutinul parlamentar anticipat din 28 noiembrie 2010, PLDM și-a dublat rezultatele fiind acreditat cu 29,42 la sută din voturile alegătorilor, fiind reprezentat în parlament de 32 de deputați. Vladimir Filat devine prim-ministru, funcția pe care o deține până la destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană II în martie 2013.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, PLDM a obținut 20,16 % din sufragii, obținând 23 de mandate de deputat. Ulterior, o parte dintre aceștia au demisionat din partid, iar mai târziu au aderat la PDM unii, iar alții au format un Grup parlamentar, însă cu susținerea orientată la fel spre PDM, care avea majoritatea parlamentară. În urma acestor remanieri de cadre, PLDM a ajuns să aibă doar 5 deputați.

Începând cu anul 2015 PLDM a început să piardă masiv susținerea în rândul alegătorilor, ajungând în sondaje până la 1%. În cadrul alegerilor parlamentare din 2019 PLDM a susținut Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, iar unii membrii PLDM, printre care deputații Maria Ciobanu, Iurie Țap, au candidat din partea ACUM.

În cadrul alegerilor locale generale din 2019 PLDM a reușit să obțină circa 5% la nivel național, fiind cel mai susținut partid extraparlamentar.

În fruntea grupului de inițiativă, liderii care au pus bazele formării PLDM au aflat: Vlad Filat, Alexandru Tănase, ex-președinte al Curții de Conturi, ex-consilier în Consiliul Municipal Chișinău, Mihai Godea, Iulian Fruntașu, Angela Brașoveanu, Veaceslav Negruță, Valeriu Streleț, Veronica Lupu etc.

Precizăm că, Vlad Filat a exercitat funcția de președinte al partidului din 2007 până în 2015. La 16 august 2020, Congresul IX extraordinar l-a reales în funcția de președinte al PLDM din nou pe Filat, însă ulterior acesta a demisionat. În prezent PLDM nu are un președinte. Interimatul funcției este asigurată de către Iulian David.

#PLDM #sarbatoare #Vlad Filat

Guvernul britanic a confirmat luni o înăsprire a condiţiilor de obţinere a rezidenţei permanente pentru cetăţenii străini cu statut legal, mulţi dintre ei urmând să aştepte cel puţin 10 ani pentru a fi eligibili, faţă de cinci ani în prezent, informează AFP, preluată de Agerpres.

Această reformă fusese anunţată în noiembrie 2025 de ministrul de interne Shabana Mahmood, în cadrul măsurilor împotriva imigraţiei legale şi ilegale luate de guvernului laburist, confruntat cu ascensiunea partidului antiimigraţie Reform UK.

Luni, Shabana Mahmood a prezentat unele relaxări ale regulilor pentru lucrătorii din sectorul îngrijirii, faţă de versiunea iniţială a proiectului, pe care unii laburişti au considerat-o prea restrictivă.

„Statutul de rezident permanent conferă unul dintre cele mai preţioase drepturi pe care le poate oferi această ţară”, a declarat Shabana Mahmood în parlament, menţionând că ea însăşi este fiica unor imigranţi pakistanezi din regiunea Kashmir.

„Dreptul de a trăi în această ţară pentru totdeauna trebuie de acum să fie meritat. Nu va mai fi automat”, a adăugat ea.

De acum înainte, solicitanţii vor trebui, în general, să demonstreze zece ani de rezidenţă în Marea Britanie pentru a fi eligibili pentru un statut de rezidenţă permanentă, în loc de cinci ani în prezent. Reforma li se va aplica chiar şi străinilor care locuiesc deja în Marea Britanie.

Vor exista, însă şi excepţii. Perioada de aşteptare va fi scurtată pentru străinii venituri de peste 125.141 de lire sterline pe an (peste 150.000 de euro); aceştia vor fi eligibili după doar trei ani.

Cei cu venituri de peste 50.271 de lire sterline (60.300 de euro), precum şi medicii, asistentele medicale şi profesorii, dar şi refugiaţii „sosiţi pe căi legale şi sigure” – cum ar fi ucrainenii – vor fi în continuare eligibili pentru statutul de rezident permanent după cinci ani. La fel şi în cazul lucrătorilor din domeniul îngrijirii, dacă sunt plătiţi cu 25.000 de lire sterline pe an.

Pentru ceilalţi, perioada de aşteptare va fi extinsă la zece ani – şi chiar la 20 de ani pentru cei care au primit beneficii sociale sau pentru refugiaţii care au ajuns în Marea Britanie după ce au traversat ilegal Canalul Mânecii. Pentru unii refugiaţi care au sosit cu ambarcaţiuni mici şi nu şi-au găsit ulterior un loc de muncă sau nu au făcut studii, termenul va fi de 30 de ani.

Candidaţii la rezidenţă permanentă vor trebui, de asemenea, să deţină un cazier judiciar curat, un nivel suficient de limba engleză şi să nu aibă datorii către stat.

În cele din urmă, odată cu intrarea în vigoare a acestor noi reguli anul viitor, aproximativ 500.000 de persoane vor trebui să aştepte mai mult de cinci ani pentru a primi rezidenţa permanentă, estimându-se că aproximativ 1,9 milioane de persoane ar urma să obţină un astfel de permis până în 2030, potrivit guvernului.