Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

PLDM se vrea auzit. Îndeamnă partidele de dreapta să se retragă din cursa electorală în folosul unui candidat

28 Iun. 2021, 08:54
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
28 Iun. 2021, 08:54 // Alegeri //  Realitatea.md

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) face apel către partidele politice de dreapta, care participă în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie curent, să se retragă din cursa electorală și să sprijine la scrutin Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Îndemnul PLDM este lansat în contextul în care „este pericolul perpetuării captivității statului de către oligarhia roșie condusă și astăzi de binomul Plahotniuc-Dodon”.

„Partidul Liberal Democrat din Moldova, conștient de pericolul perpetuării captivității statului de către oligarhia roșie condusă și astăzi de binomul Plahotniuc-Dodon, înțelegând că Republica Moldova în lipsa unei guvernări pro-europene riscă să rămână în zona gri a sistemului de relații internaționale, analizând situația reală, inclusiv sondajele de opinie publică, apreciind deplina bună credință a partidelor pro-europene și unioniste, face apel către aceste formațiuni politice, să se retragă din cursa electorală și să sprijine în aceste alegeri Partidul Acțiune și Solidaritate”, se arată într-un comunicat de presă al PLDM.

PLDM mai face trimitere și la numeroasele sondaje, care arată partidele mici, inclusiv cele nou înființate, nu vor trece pragul electoral, existând doar riscul dispersării voturilor pro-europene.

„Apropierea datei alegerilor și ultimele evoluții relevate în numeroasele sondaje, atât cele comandate de diferiți actori politici cât și cele realizate la solicitarea mai multor structuri internaționale, au arătat că partidele mici, inclusiv cele nou înființate, nu vor trece pragul electoral, existând doar riscul dispersării voturilor pro-europene. Partidul Liberal Democrat din Moldova cheamă partidele pro-europene și unioniste să vadă în retragerea lor din cursa electorală nu un semn al slăbiciunii politice, ci dovada maturității politice, prin recunoașterea realității că, singura formațiune pro-europeană cu șanse reale de accedere și preluare a majorității în parlament este Partidul Acțiune și Solidaritate. Suntem obligați să nu irosim această șansă istorică.”, se mai precizează în nota informativă.

Amintim că, la alegerile parlamentare din 11 iulie curent s-au înscris 23 de candidați electorali, dintre care 20 de partide, două blocuri electorale și un candidat independent.

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 15:10
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 15:10 // Slider //  Ana Panaguța

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!