Comisia Electorală Centrală (CEC) a aplicat sancțiuni maximale Partidului Șor pentru un set de încălcări admise de către formațiune și candidatul Marina Tauber desemnat pentru alegerile locale noi din Bălți. Astfel, Partidul Șor a fost lipsit de alocațiile de la stat pentru un an de zile, ca efect al sancțiunilor aplicate anterior sub forma de avertisment. Decizia a fost luată astăzi, 8 decembrie de către CEC, în cadrul ședinței, transmisă live de către RLIVE.MD și RLIVE TV.

Potrivit deciziei CEC, Partidul Șor a fost lipsit de alocația de la stat pentru perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2022, pentru că nu au declarat sursele din care s-a achitat interpreții, care au cântat pe scena de la Bălți, în cadrul unui concert organizat de Partidul Șor. Estimativ, Partidul Șor nu ar fi declarat în rapoartele financiare suma de 21 665 de lei, bani achitați la cel puțin trei cântăreți.

Totodată, CEC a constatat că, la 3 decembrie, la protestul organizat de Partidul Șor la Bălți se împărțeau pungi cu hrană protestatarilor, conform sesizărilor venite la Comisie. În acest sens, CEC va sesiza Procuratura Anticorupție pentru a investiga cazul dat.

La fel, CEC a anunțat că, la 4 decembrie candidatul independent, Nicolae Grigorișin a depus o sesizare, prin care a reclamat că, Tauber Marina, a desfășurat agitație electorală, cu o zi înainte de ziua alegerilor, când este interzisă orice tip de agitație. În acest sens a fost sesizat Inspectoratul de Poliție Bălți pentru a cerceta cazul dat și a întreprinde acțiunile necesare, în funcție de constatările pe care le va face.

Amintim că, Marina Tauber, candidata Partidului Șor a fost scoasă din cursa electorală de către instanța de judecată, la solicitarea CEC.

#alegeri #alocatie #CEC #Partidul Șor #sanctiuni

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.