Partidul „ȘOR” insistă asupra convocării de urgență a Parlamentului, în contextul crizei gazului și a scumpirilor fără precedent. Un demers în acest sens a fost depus astăzi, în adresa președintelui Parlamentului, Igor Grosu, de către deputații fracțiunii Partidului „ȘOR”. Printre prioritățile menționate de formațiune se numără formarea unei comisii speciale, care să caute soluții pentru criza energetică, adoptarea unor măsuri în vederea compensării facturilor pentru energie, precum și depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Gavrilița.

În adresarea lor, deputații fracțiunii parlamentare a Partidului „ȘOR” au reiterat cele trei chestiuni prioritare, care trebuie examinate în regim de urgență în legislativ.

Mai exact, este vorba despre inițierea și dezbaterea unei moțiuni de cenzură asupra activității Guvernului și exprimarea votului de neîncredere acordat Guvernului la învestitură. De asemenea, fracțiunea Partidului „ȘOR” insistă asupra constituirii unei comisii speciale a Parlamentului în vederea identificării unor soluții optime de depășire a crizei energetice, inclusiv pentru identificarea posibilităților de renegociere cu factorii de decizie din Federația Rusă a condițiilor de achiziție și diminuării prețului la gazele naturale livrate Republicii Moldova. Totodată, deputații formațiunii lui Ilan Șor solicită adoptarea unor măsuri legislative urgente în vederea compensării prețurilor și tarifelor la resursele energetice asupra consumatorilor casnici, precum și identificarea unor măsuri de susținere a agenților economici.

Într-o postare publicată pe pagina de Facebook a Partidului „ȘOR” este menționat faptul că președintele Parlamentului este unul dintre subiecții care are dreptul de a convoca respectiva sesiune, motiv pentru care deputații formațiunii speră că Grosu face uz de acest drept.

„Considerăm că problemele cetățenilor sunt prioritatea zero a parlamentarilor și că aleșii poporului trebuie să identifice soluții concrete pentru depășirea crizei energetice, dar și pentru compensarea facturilor care cresc de la lună la lună”, se mai menționează în postarea Partidului „ȘOR”.

Luni, liderul Partidului „ȘOR”, deputatul Ilan Șor, s-a adresat tuturor deputaților din Parlament, în special celor din BECS, prin care le-a solicitat să susțină demersurile de convocare a unei sesiuni extraordinare a Parlamentului.

#Marina Tauber #PP Șor

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.