Printre principalele legi, Partidul Acțiune și Solidaritate va propune aleșilor poporului să renunțe la imunitatea de deputat și să adopte legea confiscării averii dobândite ilicit. Iar până la 1 octombrie pensia minimă ar urma să devină de 2000 de lei. Despre această a declarat în cadrul emisiunii „În PROfunzime” de la PROTV, Igor Grosu, președintele interimar al PAS, care a câștigat categoric în recentele alegeri parlamentare anticipate, transmite IPN.

Pentru a atinge obiectivele imediate, fracțiunea majoritară intenționează să renunțe la vacanță. În contextul majorării pensiei minime, deputații trebuie să aplice modificări la bugetul existent și să asigure accesul banilor necesari din exterior. În acest sens, e necesară reluarea negocierilor cu FMI, deblocarea finanțării din partea Uniunii Europene, a punctat Igor Grosu.

Cât privește legea confiscării averilor dobândite ilicit, persoanele intrate în vizorul legii vor trebui să aducă dovezi privind agonisirea cinstită a averilor de către ei, dar și de rudele și apropiații lor. Pentru a transpune în fapt acest obiectiv, fracțiunea va veni cu o abordare complexă a problemei, care include și modificarea Constituției. Având în vedere că PAS-ului nu-i ajung patru mandate pentru a putea modifica Legea de bază, liderul formațiunii a specificat: „O să găsim o soluție juridică și o să căutăm alte modalități. Oricum o să ajungem la ceea ce ne propunem. Am demonstrat că noi suntem insistenți și consecvenți, de aceea o să ajungem să demonstrăm că subiectul confiscării contează”.

Consolidarea autorităților locale de asemenea se află printre prioritățile noii guvernări care a promis să nu se conducă de „culoarea” politică a primarilor la împărțirea banilor, ci, dimpotrivă, să-i ajute pe conducătorii comunităților rurale, în primul rând, să scrie proiecte pentru a beneficia din plin de finanțările Uniuni Europene.

Deși a evitat cu fermitate să dea nume, liderul PAS consideră lucru firesc ca în viitorul executiv să intre persoane cu care atât el, cât și vicepreședintele PAS, Natalia Gavrilița, au fost respinși ca prim-miniștri de către foștii decidenți în Parlament, după ce guvernul Chicu a abandonat „nava” țării în plină pandemie. Mai mult, în partid există consensul de a coopta pe toată verticala puterii „oameni buni” din partidele proeuropene, societatea civilă, diasporă. Referindu-se la sine, Igor Grosu a afirmat că va rămâne în Parlament, nerespingând presupunerea moderatorului că îi va reveni conducerea acestui for.

#Guvern #parlament #PAS

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.