Partidul Acțiune și Solidaritate nu comentează declarațiile Arhiepiscopului de Bălți și Fălești, Marchel care „a dat sfoară astăzi în țară” că ușile bisericilor din Eparhia de Bălți și Fălești, ar putea fi închise pentru actuala guvernare, în special pentru deputații PAS, până de Duminica Mare a anului 2022. Se întâmplă după ce a fost promulgată Convenția de la Istanbul.

Solicitați de Realitatea.md pentru a comenta anunțul slujitorului Domnului, reprezentanții serviciului de presă ne-au spus că PAS nu comentează declarațiile. Totuși, o reacție pentru episcopul de Bălți a avut deputatul majorității parlamentare, Virgil Pâslariuc.

„Nu avem nimic împotriva faptului să nu se roage pentru sufletele majorității parlamentare, dar în schimb să se roage pentru sufletele victimelor violenței domestice”, a declarat Pâslariuc.

Amintim că Arhiepiscopul de Bălți și Fălești, Marchel a ieșit astăzi cu o adresare în care a ținut să precizeze că guvernarea, în special în persoanele deputaților PAS, vor avea acces interzis la mărturisire și împărtășanie cel puțin în bisericile din Eparhia de Bălți și Fălești până de Duminica Mare a anului 2022.

O adresare însoțită de mai multe documente cu semnături de preoți a fost publicată pe site-ul oficial al Eparhiei conduse de arhiepiscopul Marchel. Potrivit acesteia, drept motiv al unei asemenea decizii a fost votarea și promulgarea Convenției de la Istanbul.

Nordul pedepsește guvernarea! Deputaților PAS le-a fost interzis accesul în bisericile Eparhiei Bălți și Fălești. De ce

Astfel, primul document plasat pe site este din partea „clerului și enoriașilor blagociniei de Bălți”. Urmează o altă cerere de la preoții blagociniei Fălești I, dar și de la blagocinia Fălești II. Este și o cerere din partea slujitorilor raionului Glodeni, în limba rusă. O adresare în acest sens a fost semnată și de preoțimea de la Sîngerei.

Amintim că Parlamentul Republicii Moldova cu votul a 54 de deputați PAS, care înseamnă deja majoritate parlamentară, a ratificat pe data de 14 octombrie 2021 Convenția Consiliului Europei (cunoscută și Convenția de la Istanbul) privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) s-au arătat împotrivă, precum că prin ea s-ar promova niște valori netradiționale, și au părăsit sala plenului.

Mai târziu, socialiștii au contestat hotărârea Parlamentului la Curtea Constituțională, însă președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat legea cu privire la ratificarea Convenției. Astfel, Republica Moldova a devenit al 35-lea stat membru al Consiliului Europei (din 47) care ratifică un asemenea document.

#Convenția de la Istanbul #Episcop de Balti si Falesti #PAS #reacție

O nouă tranșă de 157 de milioane de euro urmează să ajungă în Moldova în perioada următoare, în cadrul Planului de Creștere al Uniunii Europene, a declarat comisarul european pentru Economie și Productivitate, Punere în Aplicare și Simplificare, Valdis Dombrovskis într-un interviu pentru TV8. Până acum, UE a debursat Moldovei peste 500 de milioane de euro din cele 1,9 miliarde de euro prevăzute în plan.

Potrivit oficialului european, implementarea reformelor asumate de Republica Moldova este la zi, iar investițiile sunt corelate cu progresele înregistrate în procesul de reformare.

„Avem acest plan de creștere cu 1,9 miliarde de euro, iar abordarea pe care o aplicăm este să conectăm reformele și investițiile. Executarea este la zi și implementarea reformelor este la zi”, a declarat Dombrovskis.

Comisarul european a subliniat însă că autoritățile de la Chișinău mai au de realizat reforme importante. Printre acestea se numără reforma întreprinderilor de stat și a administrației publice, precum și măsuri privind concurența și rolul companiilor de stat în economie.

Dombrovskis a menționat și necesitatea continuării reformelor în domeniul piețelor energetice și a integrării Republicii Moldova în sistemele energetice ale Uniunii Europene.

„Nu este vorba doar de o reformă, ci de o inițiativă susținută de investiții majore”, a spus oficialul european, subliniind că aceste măsuri sunt importante pentru reducerea vulnerabilităților strategice ale Republicii Moldova și apropierea acesteia de spațiul economic al Uniunii Europene.