Deputații Republicii Moldova au ratificat joi, 14 octombrie, Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Aspirația de bază a acestui document presupune crearea unei Europe fără violenţă împotriva femeilor şi fără violenţă domestică:
Iată ce presupune tratatul:
– Condamnarea tuturor formele de violenţă împotriva femeilor şi violenţa domestică;
– Recunoasterea faptului că realizarea egalităţii de drept şi de fapt între femei şi bărbaţi este un element cheie în prevenirea violenţei împotriva femeilor;– Recunoasterea faptului că violenţa împotriva femeilor este o manifestare a relaţiilor istoric inegale de putere dintre femei şi bărbaţi, care au condus la dominarea asupra, şi la discriminarea împotriva, femeilor de către bărbaţi şi la împiedicarea avansării depline a femeilor;– Recunoasterea naturii structurale a violenţei împotriva femeilor drept violenţă de gen şi faptul că violenţa împotriva femeilor este unul din mecanismele sociale cruciale, prin care femeile sunt forţate într-o poziţie subordonată comparativ cu bărbaţii;– Recunoasterea faptului că femeile şi fetele sunt deseori expuse unor forme grave de violenţă, cum ar fi violenţa domestică, hărţuirea sexuală, violul, căsătoria forţată, crimele comise în numele aşa-numitei “onoare” şi mutilarea genitală, care constituie o încălcare gravă a drepturilor omului ale femeilor şi ale fetelor şi un obstacol major în realizarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi;– Recunoasterea faptului ca încălcarea curentă a drepturilor omului în timpul conflictelor armate, care afectează populaţia civilă, în special femeile, sub forma violului şi a violenţei sexuale larg răspândite sau sistematice şi potenţialul unei violenţe de gen crescute atât în timpul cât şi după conflicte;– Recunoasterea faptului că femeile şi fetele sunt expuse unui risc mai mare de violenţă de gen decât bărbaţii;– Recunoasterea faptului că violenţa domestică afectează femeile în mod disproporţionat şi faptul că şi bărbaţii pot fi victime ale violenţei domestice;
– Recunoasterea faptului că copiii sunt victime ale violenţei domestice, inclusiv în calitate de martori ai violenţei în familie.
De menționat că, la începutul acestei luni, Mitropolia s-a expus împotriva ratificării documentului. Aceasta se arăta deranjată că în document nu se regăsesc sintagmele precum bărbat/femeie, ci ”gen”.
Unul din cele mai controversate aspecte ale Convenției de la Istanbul este definiția conceptului de ”gen”. Potrivit art. 3, lit. c) al Convenției: “gen” va însemna rolurile, comportamentele, activităţile şi atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei şi bărbaţi.
Așadar, pentru prima oară, un tratat internațional nu echivalează ”genul”, în mod clasic, cu ”sexul biologic”, dar îl definește drept ”construct social”. De aici și implicațiile ce se doresc a fi derivate, cu o astfel de încărcătură ideologică, norma de la art. 3 lit. c) vine să ne prezinte că, fiind un ”construct social”, omul se naște ”neutru”. În consecință, rezultă că genul ar putea fi modificat de societate sau de persoană. Prin urmare, acest text neagă realitățile obiective de existență a bărbatului și a femeii.
Potrivit experților, convenția este primul tratat internațional care conține o definiție a genului. Asta înseamnă că acum se recunoaște faptul că femeile și bărbații nu sunt doar diferențiați din punct de vedere biologic, în femele și masculi, dar că există o categorie a genului, definită social, care le conferă femeilor și bărbaților roluri și comportamente specifice.
