Informație importantă pentru cetățenii moldoveni! Începând cu 30 octombrie 2021, odată cu includerea Republicii Moldova în zona roșie, cetățenii Republicii Moldova nu au dreptul de a intra pe teritoriul Bulgariei. Informația a fost făcută publică pe pagina de Facebook a Ambasadei Republicii Moldova în Bulgaria.

Astfel, excepție vor face următoarele categorii de persoane:

a) Cetățenii Bulgariei, persoanele cu permis de ședere permanent sau de lungă durată pe teritoriul Republicii Bulgaria, precum și membrii familiilor acestora;

b) Cetățenii statelor-membre UE, Spațiului Economic European, Confederației Elvețiene, precum și membrii familiilor acestora, care au ca punct de pornire un stat-membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Elveția;

c) Specialiștii în medicină, lucrătorii în domeniul științelor medicale, lucrătorii sociali și conducătorii lor, atunci când scopul călătoriei este legat de îndeplinirea profesiilor acestora;

d) Lucrătorii care participă la transportul de medicamente, produse medicale și echipamente de protecție personală, aparatură medicală, inclusiv pentru instalarea și întreținerea acestora;

e) Persoanele cu poziții oficiale străine (șefi de stat, membri ai guvernelor etc.), membrii delegațiilor acestora, precum și diplomați, membrii personalului administrativ și tehnic al misiunilor diplomatice ale statelor străine din Republica Bulgaria, funcționari ai organizațiilor internaționale, angajați ai forțelor armate, angajați ai serviciilor de securitate și de ordine publică și lucrătorii umanitari, în îndeplinirea obligațiilor acestora, precum și membrii familiilor acestora;

f) Persoanele care călătoresc cu scop umanitar, în sensul art. 1 pct.16 din dispozițiile suplimentare la Legea străinilor în Republica Bulgaria;

g) Lucrătorii sezonieri în domeniul agriculturii și lucrătorii din domeniul turismului;

h) Cetățenii străini, pentru primirea decretului pentru dobândirea cetățeniei bulgare, în conformitate cu legea privind cetățenia bulgară, certificată prin scrisoare a Ministerului Justiției al Republicii Bulgaria;

i) Cetățeni străini, admiși la instituțiile de învățământ superior din Republica Bulgaria, confirmat printr-un document emis de instituția de învățământ superior, precum și posesorii vizei de tip D eliberată cu scop de studii.

j) Persoanele care au primit acceptul Ministrului Sănătății al Republicii Bulgaria sau al unuia din vice-miniștrii sănătății împuterniciți în acest sens, în baza unei scrisori de argumentare, cu expunerea tuturor motivelor relevante.

„Cu referire la condițiile de tranzit, cetățenii Republicii Moldova pot în continuare efectua tranzitarea teritoriului Bulgariei în direcția deplasării spre Republica Moldova. În cazul deplasării spre alte state, care presupune tranzitarea teritoriului Bulgariei, cetățenii sunt obigați să posede documente care garantează că vor putea părăsi imediat teritoriul Bulgariei”, se mai arată în nota informativă.

#Bulgaria #moldoveni #zona rosie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.