„Aceasta este ziua în care a venit în lume,
Cel prin care s-a făcut lumea”.
(Fericitul Augustin, Predica 195)

Preasfințiți ierarhi ai Sfintei noastre Biserici,

Preacucernici preoți şi diaconi,

Preacuvioși monahi şi monahii,

Drept-măritori creștini,

Cu multă bucurie duhovnicească vă binevestesc că Fiul lui Dumnezeu a venit în lume, ca lumea să se mântuiască prin El. Sărbătoarea slăvitei Nașteri a Mântuitorului nostru Iisus Hristos ne dă prilej şi ne îndeamnă să cugetăm cu bucurie la iubirea lui Dumnezeu arătată nouă. El nu ne-a părăsit şi nu ne părăsește. Omul a căzut şi Dumnezeu vine să-l ridice. Omul s-a îndepărtat, dar Dumnezeu vine aproape şi celor care-L primesc „le dă putere să devină fii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1, 12).

Prin nașterea şi venirea Sa în lume Dumnezeu ne arată pildă de iubire şi de iertare. Hristos ne învață cum să iubim cu jertfire de sine şi cum să iertăm şi să trăim în comuniune şi unire. În timpurile ce le trăim este foarte important să învățăm această lecție a dumnezeieștii iubiri „ce s-a născut în iesle”. Sufletele şi inimile noastre trebuie să fie astăzi ieslea, în care să se nască iubirea, mila şi compătimirea.

Timpurile sunt grele şi mare tulburare este astăzi în lume. Nu doar un Irod este astăzi tulburat şi tumultul a cuprins nu doar Ierusalimul, ci toată lumea. Să nu deznădăjduim şi să nu ne pierdem cumpătul din cauza acestui vacarm.

Să ne încurajăm, amintindu-ne de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, de Cel ce S-a pogorât din slava cea de sus şi a adus pace între oameni, dar şi bunăvoire. Şi în bucuria Nașterii Lui să cântăm împreună cu sfinții şi Maica Domnului: „Mărește suflete al meu pe Domnul şi să se bucure duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu” (Luca 1, 46-47).

Nașterea Pruncului Mântuitor este începutul împăcării omului cu Dumnezeu, al renașterii noastre duhovnicești, este, de fapt, temelia viețuirii creștine. Întruparea Dumnezeului Celui veșnic arată întregii umanități iubirea şi bunătatea nesfârșită a Dumnezeieștii Treimi față de lume.

Taina venirii în lume a Domnului Iisus Hristos ca manifestare a iubirii şi bunătății desăvârșite a lui Dumnezeu pentru oameni, totodată şi învățătura Sfinților Apostoli şi a Părinților Biserici despre bogăția şi bunătatea inimii şi a faptelor curate, ne aduc multă lumină şi nădejde în suflet, ne îndeamnă la o lucrare filantropică neîncetată în tot locul şi în tot timpul.

În aceste zile sfinte şi mântuitoare, când vestim tuturor prin colindul străbun venirea în lume a Domnului şi Mântuitorului, Sfânta noastră Biserică, în dragostea-i de mamă duhovnicească, ne îndeamnă continuu la lucrarea binelui şi cultivarea iubirii față de aproapele nostru, oferind celor bolnavi sprijin, celor întristați alinare, celor flămânzi hrană şi tuturor să-L împărtășim pe Hristos, „Cel blând şi smerit cu inima” (Matei 11, 29).

Iubiți frați şi surori,

La slăvitul şi luminatul praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos în peștera Betleemului, vă adresez tuturor fiilor şi fiicelor Sfintei Biserici Ortodoxe din Moldova felicitări, însoțite de urări de pace, bucurii mântuitoare şi sfinte împliniri.

Vă îndemn părintește, drept-slăvitori creștini, din țară şi din afara hotarelor ei, să păstrăm credința noastră ortodoxă nealterată şi vie, să rămânem mărturisitori fideli ai Adevărului şi uniți duhovnicește în jurul Altarului Domnului.

Să ne bucurăm împreună, lăudând şi preamărind pe Pruncul Hristos!

Sărbători pline de har!

La mulți ani!

Cu arhierești şi părintești binecuvântări,

†VLADIMIR

MITROPOLITUL CHIȘINĂULUI ȘI AL ÎNTREGII MOLDOVE

Nașterea Domnului,

Anul mântuirii 2021/2022,

Chișinău

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china