Curs valutar
  • EUR
    20.1773
    -0.0927%
  • USD
    17.9274
    -0.7642%
  • RUB
    0.2192
    -1.0493%
  • RON
    3.7751
    -0.1271%
  • UAH
    0.3937
    -0.508%

Toate știrile

05 noiembrie 2026

Pe lângă Petru Iarmaliuc, mai este un procuror sau o procuroare care nu mai poate lucra la Procuratura Anticorupție

15 Aug. 2023, 19:44
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
15 Aug. 2023, 19:44 // Societate //  Elena Putregai

Procuratura Anticorupție (PA) a venit marți seara, 15 august curent, cu precizări, după ce s-a aflat că procurorul Petru Iarmaliuc nu mai activează în cadrul acestei instituții specializate. Astfel, pe lângă el, mai este un procuror sau o procuroare care are o activitate mai puțin de 4 ani și a fost nevoit sau nevoită să plece, odată cu noile modificări la legislație.

La 31 iulie 2023, Parlamentul a votat în a doua lectură legea nr. 200 pentru modificarea unor acte normative (îmbunătățirea mecanismului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor). Noua lege a modificat procedura de delegare a procurorilor în procuraturile specializate și anume, procurorii delegați sunt obligați să întrunească condițiile pentru numirea în funcție de procuror în Procuratura Anticorupție, inclusiv minimum 4 ani de activitate.

„La momentul când a intrat în vigoare această modificare, în Procuratura Anticorupție activau 10 procurori delegați din alte procuraturi, dintre care doi procurori au peste 3 ani, dar mai puțin de 4 ani de activitate, inclusiv Petru Iarmaliuc. Din aceste considerente, după consultare cu procurorul-șef Anticorupție, Veronica Dragalin, procurorul interimar general, Ion Munteanu, a sistat delegarea acestor procurori care nu întrunesc noile condiții legislative”, scrie în comunicatul PA.

 Al doilea nume nu a fost făcut public.

În același comunicat mai scrie că PA „va asigura desemnarea altor procurori să acopere responsabilitățile pe dosarele care erau în gestiunea acestor procurori”, arătându-se nemulțumită că „această modificare legislativă îngreunează activitatea Procuraturii Anticorupție, care mereu s-a bazat pe efortul și munca depusă de tineri procurori delegați din alte procuraturi care nu au 4 ani de activate, dar care deseori sunt numiți în funcție prin concurs după o perioadă de delegare în care obțin experiența și pregătirea pentru funcția de procuror anticorupție”.

„Cei cinci procurori anticorupție numiți în funcție toamna trecută după concurs au fost toți tineri procurori delegați la Procuratura Anticorupție din alte procuraturi. O soluție pentru a mări numărul de candidați care întrunesc condițiile să devină parte din echipa PA pe funcție sau prin delegare ar fi să modificăm legea cu privire la procuratură să permitem procurori cu o vechime de 3 ani să candideze la aceste funcții (Legea nr. 3/2016, art. 20 alin. (4)). Dacă ne dorim o Procuratură Anticorupție reformată cu o reputație și energie nouă, trebuie să promovăm mecanisme de a construi această instituție”, mai dă de înțeles conducerea Parlamentului.

VIDEO Grosu sugerează șefei PA să nu facă politică: Cât noi discutăm valoarea mitei, cineva ia mită. Așteptăm rezultate

VIDEO Stamate „spulberă” inițiativa șefei PA de a le oferi procurorilor posibilitatea să facă interceptări. Motivul

Realitatea Live

05 Nov. 2026, 21:11
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
05 Nov. 2026, 21:11 // Slider //  Ana Panaguța

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!