Banca Centrală Europeană (BCE) va selecta un nou design pentru bancnotele euro până în 2024. Moneda zonei euro a fost introdusă pentru prima dată în 1999, iar monedele și bancnotele au fost lansate în 2002.

„După 20 de ani, este timpul să revizuim aspectul bancnotelor noastre pentru a le face mai ușor de înțeles de către europenii de toate vârstele și din toate mediile”, a declarat președintele BCE, Christine Lagarde, într-un comunicat. „Acestea reprezintă un simbol tangibil și vizibil al faptului că suntem uniți în Europa, în special în perioade de criză, iar cererea pentru ele este încă foarte mare”, adaugă acesta.

În prezent, bancnotele EURO se bazează pe tema „epocii și stilurilor”, reprezentată de ferestre, uși și poduri, a precizat BCE, citat de euronews.com.

Banca cu sediul la Frankfurt va crea grupuri de discuții pentru a colecta opinii de la persoane din întreaga zonă euro cu privire la posibile teme pentru viitoarele bancnote.

Un grup consultativ format din câte un expert din fiecare țară din zona euro va prezenta apoi o listă scurtă de noi teme. Experții provin din domenii precum istoria, științele naturale și sociale, artele vizuale și tehnologia.

Consiliul guvernatorilor BCE va lua o decizie finală înainte ca noile bancnote să fie emise până în 2024.

„Dorim să dezvoltăm bancnote euro cu care cetățenii europeni să se identifice și pe care să fie mândri să le folosească drept monedă”, a declarat Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, într-un comunicat.

„Procesul de reproiectare a bancnotelor euro se va desfășura în paralel cu investigația noastră privind un euro digital. Ambele proiecte au ca scop îndeplinirea mandatului nostru de a oferi europenilor bani siguri și securizați”.

O purtătoare de cuvânt a declarat pentru Euronews că aceasta este prima reproiectare completă a bancnotelor euro din ultimele două decenii.

„De la lansarea bancnotelor euro, aceasta este prima dată când lansăm procesul de reproiectare a temelor și a designului bancnotelor euro”, a spus ea. „Anterior, cu seria 2 Europa, am reîmprospătat doar designul pentru a acomoda o serie de elemente de siguranță noi și îmbunătățite, care vor facilita, de asemenea, diferențierea între cele două serii existente”.

#bancnote #design #Euro

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.