Poluarea distruge încet, dar sigur. Este mesajul promovat intens de Asociația Obștească „Eco-Răzeni”, care a organizat mai multe acțiuni de sensibilizare a oamenilor din comuna Răzeni, Ialoveni, pentru a stopa poluarea. Membrii asociației au motivat mai mulți voluntari din sat să salubrizeze râul Botnișoara, care trece prin apropierea localității.

În doar câteva ore, membrii ONG-ului și mai mulți voluntari din localitate au adunat 15 saci cu plastic și gunoi, care completau dezastruos peisajul din preajma râului Botnișoara.

„Această cantitatea de deșeuri demonstrează „grija” noastră față de natură, de noi, de copiii, nepoții și strănepoții noștri. Zi de zi, cu toții interacționăm intens cu râulețele și fluviile de lângă noi. Vedem asta în cantitățile alarmante de deșeuri care plutesc pe ape. De aceea, ne-am gândit și la o altfel de interacțiune, mai umană și mai responsabilă”, spune directorul executiv al Asociației Obștești „Eco-Răzeni”, Sergiu Gurău.

Dumitru Braga a decis să participe la salubrizarea râulețului din respect pentru mediu, dar și pentru generațiile următoare. „Cei 15 saci cu deșeuri au fost adunați de pe o porțiune foarte mică. În realitate, cantitatea de reziduuri este mult mai mare. Din păcate, foarte puțini oameni conștientizează că deșeurile rezistă mult după moartea animalelor acvatice și chiar și a omului. O doză de aluminiu trăiește 200 de ani în natură, un deșeu din plastic rezistă 450 de ani, o pungă de chipsuri abandonată în natură e mai longevivă decât unii oameni – 75 de ani, iar sticla rezistă un milion de ani”, menționează Dumitru Braga.

Pentru a convinge oamenii de pericolul pe care-l au deșeurile aruncate la nimereală asupra mediului înconjurător, dar și asupra sănătății lor, A.O. „Eco-Răzeni” a testat, în luna decembrie anul trecut, calitatea apei din zece fântâni din sat, selectate în mod participativ împreună cu cetățenii din localitate. Analizele de laborator au demonstrat că apa potabilă nu corespunde normelor sanitare.

„Rezultatele prezentate de Centrul de Sănătate Publică Chișinău ne alarmează. Nici una din cele 10 surse verificate nu corespunde normelor chimice și microbiologice, stabilite de legislație. Au fost depistate nivele înalte de neconformitate atât la parametrii chimici (nitrați, amoniu), cât şi la cei microbiologici (bacteria Coliforme, bacteria E-Coli, Enterococi intestinali). ANSP ne-a recomandat să fierbem apa înainte de consumație, să dezinfectăm fântânile cu substanțe clorigene admise, să respectăm zona de protecție sanitară de 50 de metri de la sursele de poluare și să curățăm fântânile de nămol”, specifică Sergiu Gurău.

„Eco-Răzeni” și-a propus să organizeze trei vizite de studiu și schimb de bune practici în domeniul managementului deșeurilor solide. Prima a avut loc la o fabrică de sortare și reciclare a deșeurilor din Peresecina, Orhei și la o întreprindere din Criuleni, responsabilă de preluarea și reciclarea reziduurilor colectate. Elena Melinteanu este unul dintre cei 14 participanți. Femeia de 61 de ani spune că „am avut posibilitatea să vedem cum deșeurile capătă valoare economică, devenind materie primă secundară. Am acumulat informații foarte utile despre bunele practici de gestionare responsabilă a deșeurilor. Consider că astfel de practici ar trebui implementate în fiecare localitate. Sănătatea fiecăruia dintre noi stă în puterea noastră de a ne proteja mediul înconjurător”.

„Eco-Răzeni” a desfășurat mai multe seminare online cu oamenii din comună privind calitatea apei, bunele practici de colectare selectivă a deșeurilor, importanța reciclării deșeurilor și a compostării resturilor vegetale și utilizarea iluminatului artificial necorespunzător și în exces. ONG-ul a organizat și două sondaje de opinie legate de problemele de mediu.

„Noi, oamenii, suntem cei care provocăm schimbări climatice prin poluare cu prea mult dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră. Și dacă noi suntem cauza, atunci tot noi trebuie să fim soluția. Pentru că stă în puterea noastră, a tuturor, să oprim poluarea. Acest lucru înseamnă schimbări ale modului în care producem și consumăm energie, ale stilului nostru de a trăi, de a călători și ale comportamentului nostru în general”, punctează Sergiu Gurău.

Asociația Obștească „Eco-Răzeni” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Cetățean informat – cetățean implicat!” în comuna Răzeni, raionul Ialoveni.

Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova).

În Regiunea de Dezvoltare Centru, partenerii de implementare a proiectului sunt Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER și A.O. ADR „Habitat”.

#Eco-Razeni

Un fost executor judecătoresc a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru delapidarea averii străine și fals în acte publice. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Prejudiciul total cauzat statului a fost estimat la peste 1,2 milioane de lei.

Instanța a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis și i-a interzis, timp de patru ani, să exercite activitatea de executor judecătoresc sau alte activități ce țin de gestionarea și administrarea bunurilor materiale.

Până la rămânerea definitivă a sentinței, fostul executor a fost plasat în arest preventiv și anunțat în căutare.

Potrivit probelor administrate de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție, în perioada 2008–2010, acesta și-ar fi folosit funcția pentru a-și însuși bani și bunuri care îi erau încredințate pentru executarea unor hotărâri și stingerea unor creanțe.

Anchetatorii susțin că fostul executor nu ar fi transferat banii care urmau să ajungă în conturile statului, ale biroului executorului sau în contul trezorerial, ci și i-ar fi însușit. Ulterior, acesta ar fi nimicit procedurile de executare.

Prejudiciul total cauzat statului a fost estimat la peste 1,2 milioane de lei. Din această sumă, peste 1,1 milioane de lei au fost restituite.

Instanța a admis și acțiunea civilă înaintată de procuror și a dispus încasarea de la inculpat a peste 5 500 de lei în beneficiul statului, cu titlu de prejudiciu material. Totodată, peste 64 000 de lei au fost confiscați în folosul statului, fiind considerați bani rezultați din infracțiune.

Fostul executor a mai fost vizat în alte dosare penale. Într-unul dintre acestea, el a fost acuzat că ar fi transferat ilegal peste 80 000 de lei de pe contul unei companii pe contul său bancar, urmărind încasarea unui onorariu mai mare. Instanța l-a achitat în acest caz, constatând că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii imputate.

Într-o altă cauză, fostul executor a fost găsit vinovat de fals în acte publice, însă a fost liberat de pedeapsa penală din cauza expirării termenului de prescripție.

Acesta a mai fost acuzat că ar fi încasat de două ori suma de 4 630 de lei pentru executarea unei hotărâri judecătorești. În acest caz, instanța a încetat procesul penal, după recalificarea faptelor în baza Codului contravențional, tot din cauza expirării termenului de prescripție.

Într-un alt dosar, în care i-a fost imputată însușirea a 5 000 de euro ce urmau să fie confiscați în folosul statului, instanța l-a achitat, constatând că fapta nu a fost comisă de inculpat.

Sentința pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, nu este definitivă și poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.