Poliția belgiană a efectuat joi percheziții la sediile Comisiei Europene de la Bruxelles, în cadrul unei anchete a Parchetului European (EPPO) privind posibile nereguli în vânzarea unor active imobiliare către statul belgian.

Comisia Europeană a confirmat că este vizată de investigații legate de vânzarea a 23 de clădiri către statul belgian în 2024 și a subliniat, printr-un purtător de cuvânt, că „procesul s-a desfășurat cu respectarea regulilor”. Totodată, instituția a precizat că va coopera pe deplin cu EPPO și autoritățile belgiene, furnizând toate informațiile necesare pentru o anchetă „aprofundată și independentă”.

Potrivit surselor, perchezițiile au avut loc în cursul dimineții, iar EPPO a emis ulterior un comunicat, menționând că investighează „culegerea de indicii probatori” în cadrul anchetei.

Vânzarea clădirilor face parte dintr-un acord încheiat între Comisia Europeană și statul belgian, prin care 23 de imobile cu destinație rezidențială, de birouri sau comercială urmau să fie cedate autorităților belgiene. Valoarea tranzacției a fost estimată la aproximativ 900 de milioane de euro.

Anunțul oficial a fost făcut în aprilie 2024, când executivul UE și statul belgian au confirmat că Societatea federală de participații și investiții (SFPIM, fondul suveran belgian) devenea proprietarul clădirilor, urmând ca acestea să fie cedate ulterior unor dezvoltatori imobiliari.

Această vânzare face parte și din planul autorităților belgiene de a transforma cartierul european din Bruxelles.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #Percheziții #poliția belgiană

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, avertizează că prețul energiei electrice din regiune ar putea crește în perioada următoare, pe fondul deficitului de energie și al dependenței de gaz pentru producerea electricității. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, deficitul de energie electrică din regiune este semnificativ, iar o parte din acesta este acoperit prin utilizarea centralelor pe gaz. Energia produsă astfel este mai scumpă, ceea ce influențează direct prețul final.

„În regiune, prețul marginal al energiei electrice este ghidat de prețul la gaz”, a explicat Junghietu.

Ministrul a menționat că situația hidrologică de pe Nistru și Dunăre poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor. Dacă nivelul producției hidroenergetice va rămâne scăzut, există o probabilitate semnificativă ca prețul energiei electrice să crească, întrucât acesta este influențat în mare parte de costul gazului.

În același timp, energia regenerabilă contribuie la reducerea impactului prețurilor ridicate. Totuși, odată cu apropierea sezonului rece, producția centralelor fotovoltaice va scădea, ceea ce va crește necesitatea unor surse alternative în orele de consum maxim.

Junghietu susține că Republica Moldova trebuie să accelereze investițiile în sisteme de stocare a energiei, astfel încât în orele de vârf să fie nevoie de mai puține importuri.

Ministrul a precizat că, în 2025, Republica Moldova importa practic întreaga cantitate de energie electrică necesară, inclusiv energia procurată de la MGRES. În prezent, însă, ponderea importurilor a scăzut, ajungând la aproximativ 70-77%.

„Sunt zile când noi producem local 30-40% și importăm din România și din Ucraina”, a spus ministrul.

În medie, pe parcursul acestui an, aproximativ 70% din energia electrică consumată în Republica Moldova este importată. O mare parte din aceste importuri sunt necesare în orele de vârf, dimineața și seara, când energia este mai scumpă.

În aceste condiții, Ministerul Energiei pledează pentru dezvoltarea simultană a mai multor capacități: centrale regenerabile, sisteme de stocare și centrale pe gaz flexibile, care să poată produce energie local în perioadele de consum maxim.