De la 1 iulie curent va fi pus în aplicare, în premieră, noul mecanism de finanțare a prețului analogilor de insulină și a testelor pentru automonitorizarea glicemiei, lucru care a fost posibil după adoptarea de către actuala guvernare a unui proiect de lege în lectură finală, după ce fosta, PSRM-Șor au blocat inițiativa, anunță deputatul PAS Dan Perciun.

Perciun afirmă că, după 2 ani în care s-a muncit mult pentru ca Republica Moldova să treacă la un sistem de compensare a insulinei și testelor de glicemie, acest lucru va deveni realitate din 1 iulie, după ce procesul a fost pornit de CNAM și fost ministră a Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, dar s-a blocat în 2021 din cauza „intereselor unor deputați din Comisia parlamentară abonați la contracte cu statul”.

„A fost nevoie să se schimbe guvernarea și să se rupă alianța PSRM-Șor pentru ca proiectul să fie votat în a doua lectură de noua majoritate parlamentară. Au urmat trei hotărâri de Guvern, absolut inovatoare care au pus pe roate un mecanism sută la sută nou pentru țara noastră, privind negocierile pentru dispozitive compensate. Aici e meritul lui Alei Nemerenco și Zinaida Bezverhni și a întregii echipe de la Minister și CNAM care a pus umărul. Dar nimic din toate astea nu ar fi fost posibil fără Asociația Tinerilor cu Diabiet DIA și în special Veronica Volcov. Veronica este un exemplu de luptătoare care a știu să insiste, să explice și ocazional să critice constructiv pentru a impulsiona procesul. Mă bucur mult că ceea ce părea irealizabil la prima noastră discuție în 2020, din cauza la toate interesele care roiau în jurul acestui subiect a devenit realitate”, a scris Perciun pe Facebook.

Totodată, deputatul PAS nu a ezitat să-l pomenească în postarea sa și pe fostul premier, Ion Chicu, despre care spune că „recent zbiera” și care lansa expresii jignitoare.

„Chicu zbiera recent la subiect și tot arunca invective. Anume majoritatea parlamentară care l-a susținut se hrănea inclusiv din achizițiile centralizate de insulină, câștigând contracte de milioane. Asta e doar încă un exemplu despre cât de importat e să ai o majoritate parlamentară fără interese ascunse în spate dispusă să facă ceea ce este în interesul omului și nu a buzunarului propriu”, conchide deputatul PAS.

Precizăm că, în prezent, Ion Chicu este președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), iar Viorica Dumbrăveanu este secretara generală a acestei formațiuni, creată după ce au plecat de la guvernare cei doi, fiind colegi Chicu – premier, Dumbrăveanu – ministră a Sănătății.

Precizăm că, conform noului mecanism de negociere a prețului maximal fixat la vânzarea cu amănuntul în farmacii, prețul unuia dintre cele nouă modele de insulină va fi rambursat în proporție de 100%, iar pentru alte opt modele de teste de glicemie – în proporție de 85%, ceea ce înseamnă că pacientul va achita coplata în valoare de 15% din costul acestuia. Astfel, coplata va constitui de la 0,45 lei până la 5,07 lei per testul de glicemie de marca pentru care pacientul va opta în farmacie.

Noul mecanism prevede prescrierea testelor de glicemie (fără indicarea mărcii, modelului) pe formularul de rețetă compensată, în exclusivitate, de către medicul de familie. Totuși, aceasta prevedere va fi modificată astfel încât medicul specialist (endocrinolog) să poată prescrie necesarul de insulina și teste de glicemie in funcție de tipul diabetului și de schema de tratament a pacientului, inclusiv, cu introducerea datelor într-un registru electronic de diabet.

Mai multe detalii despre noile modificări din cadrul legislației găsiți mai jos.

#Dan Perciun #insulină #Ion Chicu #Viorica Dumbraveanu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.