Anual, în Republica Moldova se înregistrează 10-15 cazuri de intoxicaţii cu vapori de vopsea. În perioada anilor 2016-2020, au avut loc peste 70 de astfel de intoxicaţii, dintre care 14 -20% copii, în cazul cărora nu se exclude plumbul în calitate de factor etiologic, cu potenţial risc asupra sănătăţii umane. Anul curent, au fost raportate 7 cazuri de intoxicaţii provocate cu vapori de vopsea, inclusiv a fost afectat un copil.

Datele sunt prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică în contextul Săptămânii internaționale de prevenire a intoxicațiilor cu plumb, marcată în perioada 24-30 octombrie, transmite IPN.

Republica Moldova este una din țările în care nu se prevede controlul obligatoriu din punct de vedere juridic asupra producției, importului, vânzării și utilizării vopselelor cu plumb și a materialelor de acoperire similare. Dar, în viitorul apropiat, se preconizează aprobarea Regulamentului sanitar pentru limitarea plumbului în vopsele și materialele de acoperire similare, elaborat de către ANSP în comun cu autoritățile cointeresate în acest domeniu, precizează un comunicat de presă al instituției.

În această săptămână, au loc activități de conștientizare a necesității eliminării globale a vopselelor cu plumb prin intermediul măsurilor de reglementare. În pofida faptului că există o recunoaștere largă a efectelor nocive ale plumbului și multe țări au luat măsuri de reglementare a plumbului în vopsele și materiale de acoperire similare, expunerea la plumb, în special a copiilor, rămâne o preocupare cheie pentru furnizorii de servicii medicale și specialiștii din domeniul sănătății publice din întreaga lume.

#copii #intoxictii #vapori de vopsea

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.