Defrișările de păduri ar trebui să se oprească, până în 2030, potrivit unui acord pe îl vor semna, marți, peste 100 de șefi de stat și de guvern, prezenți la summitul pentru climă de la Glasgow.

Țările reprezentate dețin 85% din pădurile planetei. Printre ele, Brazilia și Rusia, Columbia, Indonezia și Republica Democratică Congo care au suprafețe importante de pădure. Brazilia, în special, a fost criticată pentru că a permis o amplificare a defrișărilor în pădurea amazoniană în ultimii ani. SUA și China vor fi, de asemenea, părți la acord.

„Aceste ecosisteme grozave – aceste catedrale ale naturii – sunt plămânii planetei noastre. Pădurile sprijină comunitățile, mijloacele de trai și aprovizionarea cu alimente și absorb carbonul pe care îl pompăm în atmosferă. Ele sunt esențiale pentru supraviețuirea noastră. Cu angajamentele fără precedent de astăzi, vom avea șansa să punem capăt istoriei lungi a umanității în care am fost cuceritor al naturii și să devenim, în schimb, protectorul ei”, se arată în acordul care va fi semnat.

Oprirea defrișărilor va avea o finanțare de 19 miliarde de dolari, din surse publice și private.

Într-un alt acord, 28 de țări se angajează să elimine defrișările din lanțul global de aprovizionare cu ulei de palmier, soia și cacao.

Oprirea defrișărilor este considerată esențială pentru a limita încălzirea globală la + 1,5 °C.

Ar fi primul acord substanțial la discuțiile COP26 despre climă de la Glasgow. Acordul va aduce o undă de optimism la COP26, care a avut un început agitat după ce summitul liderilor G20 de la Roma din weekend nu a reușit să ducă la un acord privind noi angajamente ferme în materie de climă, în special privind încetarea utilizării cărbunelui.

Totodată, acordul vine după ani de negocieri privind modul în care pădurile trebuie protejate. În timp, au existat mai multe propuneri prin care se încerca reducerea defrișărilor, inclusiv una care a acordat finanțare oamenilor care conservau pădurile. Aceste scheme s-au confruntat adesea cu o opoziție puternică, în special din America Latină, unde grupurile de indigeni au susținut că pădurile ar trebui protejate, nu comercializate.

„Indonezia este binecuvântată ca fiind țara cea mai bogată în carbon din lume, cu vaste păduri tropicale, mangrove, oceane și turbării. Ne angajăm să protejăm aceste rezervoare de carbon și capitalul nostru natural pentru generațiile viitoare.”, a declarat președintele indonezian Joko Widodo într-un comunicat.

Rainforest Foundation Norvegia a salutat acordul, dar a spus că finanțarea ar trebui acordată numai țărilor care au avut rezultate în aceste demersuri.

„Este cea mai mare finanțare pentru păduri promisă vreodată și vine într-un moment crucial pentru pădurile tropicale din lume. Noile angajamente au capacitatea de a accelera acțiunile necesare atât din partea guvernelor, cât și a companiilor. Sperăm că această finanțare va stimula schimbările politice necesare. Finanțările vin cu oportunități mari, dar și cu responsabilități mari. Nu există timp pentru pași mici. Prin urmare, finanțarea ar trebui să recompenseze doar acțiunile reale și substanțiale întreprinse de țările cu păduri tropicale și de cei care respectă drepturile populației indigene și ale comunităților locale”, a declarat secretarul general al Rainforest Foundation Norvegia, Toerris Jaeger, într-un comunicat.

Într-un parteneriat, Norvegia fusese de acord să dea Indoneziei un miliard de dolari pentru a interzice exploatarea forestieră ilegală. Acel acord a fost un eșec după ce Norvegia a reclamat că nu a văzut rezultate reale, în timp ce oficialii indonezieni s-au plâns că fondurile nu au fost transferate.

#acord #miliarde #paduri

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.