Aproximativ 150.000 de bebeluși mor în fiecare an din cauza unei infecții bacteriene. Efectele provocate de această bacterie sunt devastatoare, a atras atenția Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care a făcut un apel pentru dezvoltarea de urgență a unui vaccin.

Streptococii de grup B (SGB), care provoacă septicemii şi meningite, reprezintă o problemă de sănătate mult mai importantă decât se credea până în prezent, potrivit unui raport întocmit de OMS şi de London School of Hygiene and Tropical Medicine.

Raportul a dezvăluit, de asemenea, că acest tip de bacterie reprezintă cauza principală pentru 500.000 de naşteri premature pe an şi pentru numeroase handicapuri permanente.

Documentul, care confirmă amploarea fenomenului – în jur de 100.000 de sugari decedaţi şi de 50.000 de bebeluşi născuţi morţi în fiecare an -, avertizează şi în ceea ce priveşte lacunele care există în colectarea datelor medicale, sugerând astfel că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare.

„Acest studiu nou ne arată că streptococul de grup B este o ameninţare subevaluată pentru supravieţuirea şi bunăstarea nou-născuţilor, care are un impact devastator asupra unui număr foarte mare de familii din lume”, a subliniat Philipp Lambach, care lucrează pentru programele de vaccinare din cadrul OMS, citat de Agerpres.

Din cauza efectelor devastatoare provocate de acest tip de bacterie, „OMS îndeamnă, alături de partenerii săi, la dezvoltarea de urgenţă a unui vaccin matern împotriva SGB”, a adăugat Philipp Lambach.

Ideea unui vaccin a apărut acum 30 de ani, dar nu a fost dezvoltată

Joy Lawn, profesoară la LSHTM, a subliniat că un astfel de vaccin ar putea salva sute de mii de vieţi şi a regretat că nu au fost obţinute mai multe progrese în această privinţă, în contextul în care ideea dezvoltării acestui ser a fost lansată în urmă cu peste trei decenii.

În medie, 15% dintre femeile însărcinate, reprezentând circa 20 de milioane pe an, sunt purtătoare ale acestui tip de bacterie vaginală.

Ea poate fi transmisă fetusului prin lichidul amniotic, precum şi în timpul naşterii, dacă bebeluşul vine pe lume în urma unei naşteri naturale. În fiecare an, 40.000 de copii suferă de tulburări neurologice cauzate de streptococii de grup B.

În prezent, femeile purtătoare de SGB sunt tratate cu antibiotice în timpul naşterilor, pentru a se reduce astfel riscul de infectare a bebeluşilor. Însă procedura nu este adaptată în multe ţări.

Jumătate din cazurile de infecție din lume sunt în Africa Subsahariană

Cea mai mare rată de cazuri de SGB apărute pe filieră maternă se află în Africa Subsahariană, care deţine jumătate din totalul cazurilor din lume, precum şi în Asia de Est şi Asia de Sud-Est, precizează autorii raportului.

Ei consideră că un vaccin anti-SGB care ar fi administrat în timpul controalelor de rutină realizate pe durata sarcinii şi care ar viza 70% din femeile însărcinate ar salva viața a 50.000 de bebeluşi în fiecare an.

#bacterie #copii #vaccin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.