Peste 1,12 milioane de case și blocuri de locuit au fost înregistrate în Republica Moldova la Recensământul din 2024, iar datele arată că majoritatea locuințelor sunt vechi, situate în mediul rural și construite din materiale tradiționale. Conform Biroului Național de Statistică (BNS), peste 81% dintre aceste clădiri se află la sate și doar 18,7% în orașe. Aproape toate sunt case individuale – 97,7% din total, adică peste 1,09 milioane, în timp ce blocurile de apartamente reprezintă doar 0,9%, scrie BANI.MD.

Totodată, datele arată și cât de vechi sunt locuințele. Aproximativ 22% dintre clădiri au fost construite în perioada 1946–1960, alte 18,9% între 1961–1970 și 18,7% între 1971–1980, ceea ce înseamnă că o mare parte dintre oameni locuiesc în case ridicate acum câteva decenii. Construcțiile mai noi sunt mai puține la nivel național, dar mai frecvente în orașe, în special în municipiul Chișinău.

În ceea ce privește materialele de construcție, peste jumătate dintre clădiri, adică 53,7%, sunt din lut, iar 41% din piatră. Diferențele regionale sunt vizibile: în municipiul Chișinău și în regiunea Centru predomină clădirile din piatră, cu ponderi de peste 82% și, respectiv, 52,1%, iar la nivel de raioane cele mai mari valori se înregistrează în Dubăsari (84,3%) și Criuleni (83,2%). În schimb, în regiunea Nord, Sud și în UTA Găgăuzia predomină locuințele din lut, cu ponderi de 57,7%, 74,9% și 73,2%, cele mai ridicate fiind în raioanele Taraclia (77,7%) și Căușeni (77,5%).

Și acoperișurile reflectă aceeași realitate: aproape 80% dintre clădiri sunt acoperite cu azbest. Cea mai mare pondere se înregistrează în regiunea Nord, unde ajunge la 85,6%, urmată de Găgăuzia, cu 84,2%. În schimb, în Chișinău se observă o diversificare mai mare a materialelor, cu 23,8% acoperișuri din argilă și ceramică și 11,8% din metal.

Potrivit sursei citate, în total, în aceste case și blocuri sunt peste 1,6 milioane de locuințe, dintre care 58,4% se află în mediul rural și 41,6% în mediul urban. Aproape 68,5% sunt în case cu o singură locuință, iar 30% în clădiri cu mai multe locuințe.

Diferențele dintre regiuni se văd clar și în modul de locuire. În mediul rural, 98,1% dintre locuințe sunt case, în timp ce în orașe 66,8% sunt în blocuri. La nivel de raioane, cele mai mari ponderi ale locuințelor în case individuale se regăsesc în Dubăsari (97,4%), Telenești (96,7%) și Șoldănești (96,4%), iar cele mai multe apartamente sunt concentrate în municipiile Chișinău (79,7%) și Bălți (68,8%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, accesibilitatea rămâne redusă: doar 21,5% dintre blocurile de apartamente au rampă de acces, chiar dacă în Chișinău procentul este mai mare, de 32,9%.

#case vechi #Moldova #sate #statistica

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.