Peste 1,12 milioane de case și blocuri de locuit au fost înregistrate în Republica Moldova la Recensământul din 2024, iar datele arată că majoritatea locuințelor sunt vechi, situate în mediul rural și construite din materiale tradiționale. Conform Biroului Național de Statistică (BNS), peste 81% dintre aceste clădiri se află la sate și doar 18,7% în orașe. Aproape toate sunt case individuale – 97,7% din total, adică peste 1,09 milioane, în timp ce blocurile de apartamente reprezintă doar 0,9%, scrie BANI.MD.

Totodată, datele arată și cât de vechi sunt locuințele. Aproximativ 22% dintre clădiri au fost construite în perioada 1946–1960, alte 18,9% între 1961–1970 și 18,7% între 1971–1980, ceea ce înseamnă că o mare parte dintre oameni locuiesc în case ridicate acum câteva decenii. Construcțiile mai noi sunt mai puține la nivel național, dar mai frecvente în orașe, în special în municipiul Chișinău.

În ceea ce privește materialele de construcție, peste jumătate dintre clădiri, adică 53,7%, sunt din lut, iar 41% din piatră. Diferențele regionale sunt vizibile: în municipiul Chișinău și în regiunea Centru predomină clădirile din piatră, cu ponderi de peste 82% și, respectiv, 52,1%, iar la nivel de raioane cele mai mari valori se înregistrează în Dubăsari (84,3%) și Criuleni (83,2%). În schimb, în regiunea Nord, Sud și în UTA Găgăuzia predomină locuințele din lut, cu ponderi de 57,7%, 74,9% și 73,2%, cele mai ridicate fiind în raioanele Taraclia (77,7%) și Căușeni (77,5%).

Și acoperișurile reflectă aceeași realitate: aproape 80% dintre clădiri sunt acoperite cu azbest. Cea mai mare pondere se înregistrează în regiunea Nord, unde ajunge la 85,6%, urmată de Găgăuzia, cu 84,2%. În schimb, în Chișinău se observă o diversificare mai mare a materialelor, cu 23,8% acoperișuri din argilă și ceramică și 11,8% din metal.

Potrivit sursei citate, în total, în aceste case și blocuri sunt peste 1,6 milioane de locuințe, dintre care 58,4% se află în mediul rural și 41,6% în mediul urban. Aproape 68,5% sunt în case cu o singură locuință, iar 30% în clădiri cu mai multe locuințe.

Diferențele dintre regiuni se văd clar și în modul de locuire. În mediul rural, 98,1% dintre locuințe sunt case, în timp ce în orașe 66,8% sunt în blocuri. La nivel de raioane, cele mai mari ponderi ale locuințelor în case individuale se regăsesc în Dubăsari (97,4%), Telenești (96,7%) și Șoldănești (96,4%), iar cele mai multe apartamente sunt concentrate în municipiile Chișinău (79,7%) și Bălți (68,8%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, accesibilitatea rămâne redusă: doar 21,5% dintre blocurile de apartamente au rampă de acces, chiar dacă în Chișinău procentul este mai mare, de 32,9%.

#case vechi #Moldova #sate #statistica

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.