Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, nu a fost inclusă în negocierile pentru schimbul de deținuți dintre Republica Moldova și Rusia. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteață, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV, în ediția din 30 aprilie, potrivit Newsmaker.md.

„Guțul nu a fost pe masa de negociere. Nu a fost propusă de noi și nici de ei. Deci Guțul nu era un nume pe masa de negociere cu ei”, a declarat Musteață.

Totodată, directorul SIS a precizat că negocierile cu FSB-ul rus au început din vara anului 2025, prin canale discrete de comunicare între servicii, după ce Rusia a înaintat învinuiri oficiale celor doi ofițeri moldoveni capturați la Moscova în luna aprilie 2025.

„Noi am început discuțiile respective cu FSB-ul, prin anumite canale de comunicare, încă din vara anului trecut. Un proces destul de lung, complicat, cu foarte multe detalii, care a culminat cu procesul de schimb care l-am avut câteva zile în urmă”, a explicat Musteață.

Întrebat dacă Rusia ar putea reține cetățeni moldoveni pentru a-i folosi ulterior ca monedă de schimb, Alexandru Musteață a reiterat avertismentul autorităților privind călătoriile în Federația Rusă.

„Ministerul de Externe nu odată a dat alerte de călătorie în Federația Rusă. Recomandăm tuturor cetățenilor să consulte site-ul Ministerului de Externe și cel mai bine să se rețină de la deplasări în Federația Rusă”, a spus el.

De asemenea, directorul SIS a spus că trădarea are consecințe grave nu doar pentru securitatea națională, ci și pentru cetățenii obișnuiți.

„Trădarea uneori poate costa și viața și sănătatea unor cetățeni ai noștri. Atunci când se întâmplă, are un efect foarte mare asupra securității naționale, asupra întregii Republici Moldova și a cetățenilor săi. De aceea noi depunem un efort considerabil pentru a identifica trădători, a-i documenta și ulterior a-i pedepsi”, a declarat Musteață.

Cei doi ofițeri SIS au fost capturați de FSB în luna aprilie 2025, în timpul unei misiuni secrete în Rusia. Directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, a confirmat că aceștia participau la o misiune secretă în momentul reținerii, fără a oferi detalii despre natura acesteia.

Ulterior, SIS a inițiat imediat o anchetă internă pentru a stabili de ce misiunea a eșuat. Musteață a precizat că ancheta este finalizată în proporție de 99%, urmând să fie încheiată după audierea celor doi ofițeri reveniți în țară.

Întrebat dacă este luată în calcul o posibilă trădare din interiorul instituției, directorul SIS a precizat că ancheta va clarifica toate circumstanțele, după care instituția va decide dacă va sesiza Procuratura, potrivit sursei citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că săptămâna aceasta doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate ai Republicii Moldova au fost eliberați din captivitate într-un schimb internațional. Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova a anunțat că inițiativele de pace promovate de Donald Trump încep să producă rezultate concrete în Republica Moldova și în regiune, inclusiv prin eliberarea unor cetățeni reținuți.

Președinta Maia Sandu a confirmat că cei doi cetățeni moldoveni eliberați din captivitate în Rusia sunt ofițeri ai SIS. Aceștia au fost schimbați, printre alții, pe Alexandru Bălan, fostul vicedirector SIS, condamnat pentru trădare de patrie, care a fost grațiat și lăsat să plece în Belarus.

FOTO Alexandru Bălan, fost șef adjunct al SIS, a fost adus în Moldova. Momentul în care este predat autorităților

#Alexandru Musteata #Evghenia Guțul #Moldova #Rusia #schimb de detinuti

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.