Peste 165 mii de apeluri au fost înregistrate, pe parcursul lunii februarie, la numărul unic de urgență 112. Potrivit datelor statistice, media zilnică a constituit 6 134 de solicitări.

Conform clasificatoarelor evenimentelor, cele mai solicitate urgențe medicale au fost: hipertensiunea arterială, copil bolnav, boală nediagnosticată, dureri abdominale sau de spate, dureri toracice.

„În luna februarie, au fost preluate peste 10 mii de solicitări legate de cazurile medicale privind intervențiile – copil bolnav, cu o medie zilnică de 391 de apeluri referitoare la cazurile – copil slăbit cu simptome neclare, copil agitat cu temperatură, copil slăbit cu dispnee, iritat sau febră, tuse, copil febril, dificultăți la deglutiție, inconștient, copil bolnav, gât roșu, suspiciuni de corp străin în căile respiratorii.

În perioada de referință, intervențiile de poliție reprezintă 22% din numărul total de urgențe care poartă un caracter de urgență – 20 194 de cazuri, iar media zilnică reprezintă un număr de 696 de apeluri.

Cele mai multe intervenții de poliție sunt contra vieții și sănătății persoanei, în domeniul transporturilor, patrimoniale, economice și contra familiei și minorilor”, se arată în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Privind datele statistice referitoare la intervențiile de poliție, se atestă o creșterea a urgențelor cu privire la comerțul neautorizat, înregistrându-se 892 de solicitări, cu aproximativ 35% mai multe solicitări față de luna ianuarie anul curent. La fel, în perioada de referință oamenii au raportat mai multe jafuri ca ca în anul 2021.

„Evenimentele referitoare la urgențele de pompieri indică 3% din solicitările reale – 1 973 de cazuri înregistrate la 112 cu o medie zilnică este de 68 solicitări. În luna februarie, solicitările privind incendiile sunt în creștere cu aproximativ 30% față de luna ianuarie anul curent. Media zilnică înregistrată la numărul de urgență reprezintă un număr de 23 de apeluri privind solicitările de incendii. Unitățile teritoriale în care s-au produs cele mai multe incendii, în perioada 1- 29 februarie, au fost municipiile Chișinău, Cahul, Orhei, Ungheni și raionul Călărași.

În această perioadă au fost recepționate 675 de solicitări de incendii, dintre care 316 cazuri incendii de vegetație uscată și 238 de cazuri de incendii de vegetație”, precizează responsabilii.

112 este singurul număr care poate fi folosit de pe orice telefon fix sau mobil pentru a beneficia, gratuit, de serviciile de urgență (ambulanță, poliție și pompieri). Acest număr este rezervat doar apelurilor ce necesită intervenţia imediată a serviciilor de urgenţă.

#112 #apeluri #Serviciul de Urgenta #solicitari

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.