Peste 190 de mii de persoane au primit medicamente și dispozitive medicale compensate, prescrise în luna martie prin intermediul Sistemului informațional automatizat ”eRețeta”. Anunțul a fost făcut de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM).

Aproximativ 105 milioane de lei au fost alocați pentru medicamente compensate. Cei mai mulți bani fiind direcționați pentru tratamentul bolilor aparatului circulator – peste 50 de milioane de lei pentru circa 126 mii de pacienți.

„Costul mediu al preparatelor compensate per beneficiar a fost de 551 lei. În perioada menționată, cel mai costisitor tratament cu medicamente compensate a fost pentru bolile pielii si țesutului celular subcutanat, înregistrând un cost mediu de peste 1180 de lei per pacient. De dispozitive medicale compensate au beneficiat circa 25 de mii de persoane, iar suma alocată pentru aceste produse a fost de peste 6,6 milioane de lei”, se arată în comunicatul emis de CNAM.

Potrivit datelor generate de Sistemul informațional automatizat „eRețeta pentru medicamente și dispozitive medicale compensate”, în perioada menționată mai sus, au fost valorificate peste 313 mii de rețete electronice prin intermediul a 1641 de farmacii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rețeta electronică poate fi prescrisă de orice medic, inclusiv cei din cadrul unităților de primiri urgențe și cei care prestează servicii de îngrijiri comunitare și îngrijiri paliative la domiciliu. La farmacie, cetățenii pot ridica medicamentele sau dispozitivele medicale compensate cu prezentarea doar a buletinului de identitate.

#CNAM #medicamente compensate #persoane

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.