Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, proiectele de acte legislative și normative aprobate în perioada anilor 2019-2020, bugetul public național a fost prejudiciat estimativ cu 2,5 miliarde de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova, scrie Bani.md.

Din perspectiva autorilor proiectelor s-a atestat că deputații au preluat întâietatea în promovarea proiectelor actelor normative, iar cel mai frecvent, intențiile lor normative au vizat domeniul I (tendință constantă în ultimii 10 ani) – 146 proiecte și domeniul V – 86 de proiecte. Totodată, în anul 2020 (an pre-electoral) a crescut numărul inițiativelor legislative ale Președintelui.

CNA a efectuat expertiza anticorupție la 1448 de proiecte de acte normative, dintre care 768 au fost proiecte de Hotărâri de Guvern, 577 proiecte de legi și 103 acte departamentale, elaborate în perioada anilor 2019-2020. Multe dintre acestea au fost adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde lei.

De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%. Iar în 2020 s-a triplat numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie”.

Experții au constatat că principalele riscuri de corupție detectate în proiectele de legi au fost abuzul în serviciu, urmat de depășirea atribuțiilor de serviciu, conflictul de interese, favoritismul, coruperea pasivă, coruperea activă, exercitarea influenței necorespunzătoare și traficul de influență. Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.

#Bani.md #miliarde

Noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Joseph Mark Burkhalter, și-a prezentat luni, 28 septembrie, copiile scrisorilor de acreditare șefului Protocolului Diplomatic de Stat, Eugen Buga, în cadrul unei întrevederi la Ministerul Afacerilor Externe.

„Acest moment reprezintă un pas important în consolidarea relațiilor noastre diplomatice și în dezvoltarea cooperării noastre continue”, se arată în mesajul misiunii diplomatice.

Amintim că, Joseph Mark Burkhalter a ajuns la Chișinău vineri, 25 septembrie, împreună cu soția sa. După sosire, Ambasada SUA a publicat mai multe imagini cu cei doi în Capitală, iar noul ambasador a transmis și un prim mesaj pentru cetățenii Republicii Moldova.

Burkhalter a fost confirmat de Senatul Statelor Unite în luna august. Înainte de venirea la Chișinău, diplomatul a depus jurământul în fața secretarului de stat american Marco Rubio.

Până la preluarea mandatului de către Joseph Mark Burkhalter, Ambasada SUA la Chișinău a fost condusă de însărcinatul cu afaceri Nick Pietrowicz. Ultimul ambasador american cu mandat deplin în Republica Moldova a fost Kent D. Logsdon, care și-a încheiat misiunea în mai 2024.

Prin preluarea mandatului de către noul ambasador, Statele Unite și Republica Moldova își continuă cooperarea diplomatică și consolidarea relațiilor bilaterale.