Evoluția situației epidemice și desfășurarea procesului de vaccinare a lucrătorilor medicali împotriva COVID-19, altor grupuri de risc, au fost principalele subiecte discutate astăzi de guvernatorul UTA Gagauz-Yeri, Irina Vlah, care s-a întâlnit cu un grup de conducători de instituții medicale din autonomie, transmite MOLDPRES.

Potrivit datelor managerilor din domeniu, la ziua de astăzi, 61,3% dintre angajații sistemului sănătății din regiune au primit vaccinul împotriva noului coronavirus. În ultimele două zile, 1 403 persoane au fost vaccinate, or, per total au fost imunizate 1912 persoane. „Starea persoanelor vaccinate este bună. Reacții adverse serioase nu au fost identificate”, conform medicilor.

Totodată, participanții la ședință s-au pronunțat pentru necesitatea derulării unei campanii naționale de vaccinare mai intensivă, pentru a putea renunța la restricțiile sanitare și a intra într-o zonă mai predictibilă pentru realizarea activităților economice.

”Vaccinarea este alegerea personală a fiecărui om. Medicii pot doar recomanda și pot încerca să convingă oamenii să accepte vaccinarea – alte instrumente nu avem. Acum e important ca țara să dispună de un număr suficient de doze de vaccin și, despre vaccin și despre vaccinare să vorbească numai medicii, dar nu politicienii și tot genul de experți. Îndemnăm presa să ia o atitudine maxim responsabilă față de vaccinuri și vaccinare. Oricum, atunci când ne îmbolnăvim mergem la medic și nu la politicieni sau jurnaliști. Haideți să nu împiedicăm medicii să-și facă munca și așa complicată. Să nu-i împiedicăm să salveze rudele și apropiații noștri”, a spus Irina Vlah în cadrul ședinței.

În ultimele 24 de ore, în autonomia găgăuză au fost depistate zece cazuri noi de infectare cu COVID-19. Până la ziua de astăzi, în regiune au fost înregistrate 6749 de persoane infectate. La data de 6 mai, în centrele de COVID din UTA Gagauz-Yeri erau internați 64 de pacienţi, dintre care 56 au virusul confirmat.

#COVID-19 #personal medical #UTA Gagauz-Yeri #vaccin

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.