Peter Magyar a declarat luni, 13 aprilie curent, că Ungaria va continua să caute cele mai ieftine surse de energie, inclusiv din Rusia. Declarația sa pare să se contrazică cu promisiunile anterioare de a elimina treptat importurile de energie din Rusia până în 2035, transmite antena3.ro.

Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar, a declarat la prima sa conferință de presă după câștigarea alegerilor din 12 aprilie că țara va continua să cumpere energie rusească și va acorda prioritate celui mai ieftin petrol disponibil.

„Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a declarat Magyar reporterilor.

Comentariile sale vin într-un moment în care Uniunea Europeană a salutat plecarea de la putere a prim-ministrului Viktor Orban, care a criticat adesea tranziția energetică a blocului comunitar și poziția sa dură față de importurile de energie din Rusia.

De asemenea, acestea ridică întrebări dacă liderii UE se vor confrunta cu provocări similare, în timp ce UE se pregătește să elimine treptat energia rusească până la sfârșitul anului 2027.

Remarcile lui Magyar ar putea să-i neliniștească pe liderii UE, deoarece acesta a sugerat că UE ar trebui să „ridice sancțiunile” asupra energiei rusești, adăugând că „nimeni nu vrea să plătească prea mult” pentru aprovizionarea cu energie.

În timp ce lumea se confruntă cu o criză energetică din cauza războiului din Iran, cu prețuri în creștere și potențiale penurii de aprovizionare, Ungaria, în special, se confruntă cu dificultăți de când conducta Drujba – o rută cheie pentru petrolul rusesc transportat prin Ucraina – a fost avariată în ianuarie în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, susține Kievul.

Ungaria rămâne una dintre cele mai dependente țări ale UE de energia rusească, reprezentând aproximativ 90% din aprovizionarea sa.

Cu fluxurile Drujba scăzând la zero în februarie și martie, Ungaria, o țară fără ieșire la mare cu puține alternative, a fost forțată să apeleze la rezerve strategice și să reducă producția rafinăriei, a declarat pentru Euronews Victoria Grabenwöger, analist senior la firma de informații de date Kpler.

Pentru a atenua deficitul, MOL, singura rafinărie din Ungaria, a crescut importurile maritime prin terminalul croat Omišalj, furnizate prin conducta Adria.

Importurile maghiare prin Croația au ajuns la aproximativ 100.000 de barili de petrol pe zi în martie, inclusiv țiței libian și norvegian, conform datelor Kpler.

Per total, analiștii spun că înlocuirea petrolului rusesc cu furnizori alternativi reduce semnificativ avantajul financiar al Ungariei: chiar dacă volumele sunt asigurate prin Croația, costurile mai mari ale inputurilor comprimă marjele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze #petrol #Rusia #Ungaria

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.