Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Piața legală de tutun în pericol sub presiunea reglementărilor excesive, atenționează experții

17 Apr. 2025, 16:36
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
17 Apr. 2025, 16:36 // Actualitate //  Realitatea.md

Un nou raport publicat de Europol evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. Potrivit raportului, statele care aplică accize și taxe ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere. Ultimul raport KPMG privind consumul ilicit de produse de tutun denotă că peste 35 de miliarde de țigări sunt vândute ilegal în Europa în fiecare an, scrie mold-street.com.

Raportul Europol scoate în evidență că aproape un sfert din populația UE fumează, iar pe fundalul creșterii rapide a prețurilor consumatorii se orientează spre alternative mai ieftine, fie acestea sunt țigări clasice sau vape-uri.

Un exemplu elocvent este Franța, țara cu cea mai mare piață ilegală de produse de tutun din Uniunea Europeană, cu 47,7% din consumul total ilicit de țigări din regiune. Acest lucru se întâmplă ca urmare a politicilor de accizare, costul unui pachet de țigări ajungând la 15 euro. În același timp, autoritățile franceze interzic alte produse de nicotină, cum ar fi pliculețe cu nicotină. Ca rezultat, fumătorii se orientează către canale ilegale de achiziție a produselor de tutun.

Pe de altă parte, ultimul raport KPMG remarcă statele care au reușit cu succes să contracareze comerțul ilicit. Printre acestea se numără și România, unde consumul ilicit de țigări a atins un nivel minim istoric. Astfel, în România, consumul ilicit de țigări a scăzut în 2023 și a atins o medie anuală de 5,8%.

Pe lângă politici fiscale echilibrate, România are și o abordare pragmatică privind reglementarea pieței de nicotină. De exemplu, anul trecut, România a introdus acciză pentru pliculețe de nicotină și un șir de reglementări pentru acest produs, cu scopul de a controla piața legală. Același lucru a făcut și Ucraina. În septembrie 2024, Ucraina a introdus acciză la pliculețele cu nicotină, estimând venituri bugetare din această măsură în sumă de 20 milioane de euro.

În Republica Moldova, după doi ani de la implementarea unui calendar fiscal echilibrat și predictibil, anul trecut s-a înregistrat o scădere a comerțului ilicit cu produse de tutun. Potrivit companiei de cercetare IPSOS, piața tenebră a fost estimată la 9,8% în perioada septembrie–octombrie 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 1,9 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

Pentru a contrara piața ilicită, în acest an experții și industria au venit cu mai multe propuneri la Politica Fiscală.

„Producătorii cer ca Guvernul să vină cu acțiuni pentru a contracara piața neagră. În prezent avem o accelerare a încasărilor la buget din TVA, ceea ce arată că a scăzut contrabanda, comerțul ilicit, lucru care trebuie amplificat. Pentru a contracara piața neagră producătorii cer amânarea implementării interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit până la aderarea la UE; introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină; reglementarea clară a pungilor cu nicotină pentru protejarea minorilor și a consumatorilor; stabilirea unui calendar fiscal predictibil pe trei ani pentru toate produsele din tutun și nicotină și întărirea controlului și a aplicării legii în domeniul produselor din tutun și nicotină”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Expertul a amintit că anul trecut a atenționat opinia publică că în Republica Moldova, din cauza unor reglementări neinspirate, a fost înregistrată o creștere a contrabandei cu țigări, ceea ce a însemnat venituri mai mici la bugetul de stat și riscuri de sănătate pentru minori, care consumă produse din tutun de pe piața neagră, nereglementată.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
18 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Victoria Laur

Croația, „locul de baștină” al cravatelor, este o țară cu un patrimoniu cultural bogat, turism dezvoltat și o populație diversă și prietenoasă. Țara se mândrește cu peste 1000 de insule în Marea Adriatică, dar și cu o rată a criminalității destul de scăzută. 

Are populația de aproape 4 milioane de locuitori, este cunoscută pentru traiul ieftin, iar prețurile sunt în medie mai mici cu 10-20% decât în restul Europei.

După ce şi-a câştigat independenţa în 1991, Croaţia a început să facă primele demersuri de apropiere de Uniunea Europeană. 

Negocierile au durat peste 10 ani, procesul fiind întârziat în special de tergiversările practicate de autorităţile croate în a-i preda Tribunalului Penal Internaţional pe unii militari din războiul din fosta Iugoslavie, urmăriţi pentru crime de război.

Țara a aderat la UE pe 1 iulie 2013, fiind cel de-al 27-lea stat membru. Zece ani mai târziu, la 1 ianuarie 2023, țara a adoptat moneda euro și a intrat în spațiul Schengen. Imediat, au fost eliminate toate controalele la frontierele terestre ale Croaţiei cu Slovenia şi Ungaria, precum şi cele maritime cu Italia. În total, au fost desfiinţate 73 de puncte de trecere a frontierei terestre şi 12 în porturile maritime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cel mai mare partener comercial al Croației este UE. Intrarea în zona euro a adus țării multe avantaje pentru turism, care este vital pentru economia națională, contribuind cu aproape 20% la PIB. 

În 2013, un cetățean al Croației ridica lunar un salariu mediu brut de circa 730 de euro. Acesta a crescut până la 1200 în anul 2022.

Datele statistice relevă că speranța de viață în 2013 era de 75 de ani la bărbați și de 81 la femei. În 2022, cifrele au crescut ușor, la bărbați – până la 76 de ani, iar la femei – la 82 de ani.

Croații au inventat parașuta, torpila și vitezometrul. La fel, țara este cunoscută pentru producția de ulei de trufe, dar și pentru cei 4000 de km de litoral, însumați de cele o mie de insule pe care aceasta le deține.

Croația se numară printre țările cu cele mai multe plaje cu steag albastru (blue flag), un simbol ecologic, acordat conform unor criterii foarte stricte care vizează deopotrivă curățenia, calitatea apei și a mediului înconjurător.

Cultura croată este bogată în tradiții și obiceiuri, cu festivaluri locale, dansuri folclorice și o gastronomie diversă care reflectă influențele mediteraneene, centrale și balcanice. Bucătăria croată este cunoscută pentru fructele de mare, prosciutto-ul de Istria, trufe și vinuri de calitate.

Croația este o națiune pasionată de sport, având succes internațional în fotbal, handbal, baschet și tenis. Echipa națională de fotbal a Croației a ajuns în finala Cupei Mondiale FIFA din 2018, consolidând reputația țării pe scena sportivă internațională.