Curtea Supremă a Federației Ruse a decis excluderea mișcării „Taliban” din lista organizațiilor teroriste, satisfăcând astfel solicitarea formulată de Procuratura Generală. Decizia instanței intră în vigoare imediat, conform anunțului făcut de judecătorul Oleg Nefiodov. Este pentru prima dată când o organizație este eliminată din acest registru, în urma modificărilor legislative adoptate în 2023 privind combaterea terorismului.

Procesul s-a desfășurat în regim închis, iar presa a avut acces doar la momentul pronunțării deciziei. Nu se cunosc detaliile precise ale cererii depuse de procurori, însă hotărârea se bazează pe noile prevederi legale care permit revizuirea statutului unei organizații dacă aceasta încetează activitățile teroriste și propaganda aferentă.

„Taliban” fusese declarat organizație teroristă în Rusia în 2003, fiind acuzat de legături cu grupări armate ilegale din Cecenia și de sprijin oferit mișcărilor islamiste radicale din Asia Centrală. Cu toate acestea, după revenirea la putere în Afganistan în 2021, Rusia a menținut contacte politice cu liderii mișcării, fără a recunoaște oficial guvernul format de aceștia.

Ministerul rus de Externe și Ministerul rus al Justiției au transmis în mai 2024 dictatorului Vladimir Putin o evaluare conform căreia „Taliban” poate fi eliminat din lista organizațiilor interzise, având în vedere că reprezintă autoritatea reală din Afganistan. Liderul de la Kremlin a declarat că, în pofida problemelor persistente, „relațiile cu Kabulul trebuie totuși construite cumva”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Rusia #talibani

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.