Victor Pelin
pentru IPN

„Evoluția proceselor politice din Republica Moldova depinde în mod cardinal de evoluția situației din regiune. Actualmente, detensionarea situației explozibile din regiune depinde de deciziile președintele Rusiei Vladimir Putin. Având în vedere pledoaria PSRM în favoarea integrării Republicii Moldova în Uniunea Eurasiatică, în care domină Rusia, pentru a clarifica perspectivele Republicii Moldova este oportun să parafrazăm conceptul determinist al președintelui Putin: place sau nu place, dar țara se va reface, cu ajutorul României sau în cadrul acesteia…”.

Prilej de optimism pentru unii și de îngrijorare pentru alții

Ședința comună, din 11 februarie 2022, a guvernelor Republicii Moldova și României s-a dovedit a fi încurajatoare pentru cetățenii cu viziuni pro-europene și pro-românești Mai cu seamă că ea a avut loc pe fundalul deteriorării dramatice a securității regionale. Evenimentul menționat reprezintă o confirmare a dezvoltării parteneriatului strategic, îndreptat spre sporirea cooperarea bilaterale în diverse domenii de interes major, urmărind beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Prilej de optimism este și faptul că, deși se schimbă guvernele, parteneriatul strategic își demonstrează continuitatea. În acest sens, merită menționat faptul că ședința comună a guvernelor din 11 februarie se înscrie în logica semnării, la 23 noiembrie 2021, a Foii de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare Republica Moldova și România.

Dacă pentru un segment al societății intensificarea relațiilor strategice moldo-române inspiră optimism, atunci pentru exponenții curentului eurasiatic această cooperare provoacă îngrijorări. În acest sens, principala formațiune de opoziție – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a emis declarația privind necesitatea consolidării suveranității și independenței Republicii Moldova, exprimându-și temerile și speranțele după cum urmează:

pornirile unioniste din Republica Moldova sunt în continuă ascensiune;
strategia actualului regim de la Chișinău este de a falimenta țara noastră, ca, în final să anunțe că Republica Moldova trebuie să se alipească României, stat membru al NATO;
PSRM face apel la necesitatea respectării Constituției, dar și a dreptului națiunii moldovenești de a trăi în țara sa suverană și independentă.

PSRM are, oarecum, dreptate. Este adevărat că sondajele de opinie, în ultima vreme, atestă că numărul cetățenilor moldoveni care pledează în favoarea unirii a crescut impetuos. Ceea ce nu spune PSRM este că în perioada deținerii de către liderul PSRM, Igor Dodon, a funcției de președinte al țării procentajul unioniștilor a crescut de cel puțin două ori – de la aproximativ 15% până la aproximativ 40%. Era oportun să se întrebe de ce s-a întâmplat așa.

În contextul menționat, este regretabil că PSRM se preface a nu înțelege că în cadrul ședinței comune România a venit cu un suport financiar nerambursabil de 100 milioane de euro pentru Republica Moldova. Asta tocmai pentru a o ajuta, nicidecum pentru a o falimenta. România de mult timp a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, volumul exporturilor spre România fiind de cel puțin două ori mai mare, decât cel spre Rusia, care a aplicat și aplică în mod constant embargoul împotriva produselor moldovenești. Iată de ce crește numărul unioniștilor – România ajută, iar Rusia pedepsește.

Dacă Romania ar fi avut intențiile pe care i le impută PSRM, atunci nu ar fi ajutat Republica Moldova, ci ar fi procedat exact așa cum a procedat, în 1990, RFG în raport cu RDG – a promis un credit de două miliarde de mărci, iar apoi s-a răzgândit, pentru a nu tărăgăna realizarea unirii, care era agreată de, practic, toți cetățenii germanii din ambele state. În plus, reunificarea Germaniei fusese convenită cu marile puteri, învingătoare în cel de al doilea război mondial – SUA, URSS, Regatul Unit și Franța.

Cele două condiții menționate sunt definitorii pentru ca eventuala unire să fie una de succes. Adică să nu fie, post-factum, contestată prin intermediul revoltelor în interiorul statului reunit, la fel, să nu fie contestat nici de comunitatea internațională. În acest sens, PSRM are în față exemplul de succes al reunificării Germaniei și pe cel conflictual, care a condus la subminarea securității regionale, după ce Rusia a anexat Crimeea, folosind omuleții verzi.

De unde vin adevăratele pericole?

Înainte de a se speria, PSRM ar trebui să se lămurească cine generează pericole reale pentru Republica Moldova și statele din regiune. Dacă ar face-o, ar realiza că motive de îngrijorare persistă cu adevărat, dar acestea nu sunt generate de ședința comună a guvernelor Republicii Moldova și a României, ci de strategia Rusiei de destabilizarea a statelor din regiune, de concentrarea trupelor Federației Ruse la hotarele Ucrainei. Pericolul este real, întrucât, în astfel de circumstanțe, e nevoie de un incident banal, așa cum s-a întâmplat în 1914, după care au urmat un șir de evenimente la care imperiul țarist a reacționat prin mobilizarea generală pentru pregătirea de război. Drept răspuns, imperiul german a răspuns cu aceeași monedă și tot așa până când întreaga lume s-a pomenit atrasă în primul război mondial. În condițiile de război, adică într-o situație foarte specială, și după semnarea păcii de la Brest-Litovsc, a avut loc unirea Basarabiei cu România, care a fost absolut legitimă, întrucât împuternicirile Sfatului Țării nu se deosebeau cu nimic de cele ale Petrosovietului.

Actualmente avem ceva similar. Rusia a anexat o parte a teritoriului Ucrainei și a provocat un conflict armat în Donbass, încălcând normele dreptului internațional și Memorandumul de la Budapesta, semnat cu Ucraina, căreia i-a garantat securitatea alături de SUA și Regatul Unit. Ultimele două state, actualmente, se văd impuse să-și respecte obligațiile și să ajute Ucraină în fața pericolului invaziei rusești. Așa ne pomenim pe marginea prăpastiei, a unui eventual război regional, care poate degenera într-o confruntare globală. În mod normal, anume aceste lucruri ar trebui să servească drept temei de îngrijorare pentru PSRM și întreaga clasă politică din Republica Moldova. Paradoxal, dar PSRM este preocupat nu de cauzele potențialului dezastru, ci de eventualele consecințe ale acestuia – unirea Republicii Moldova cu România.

Concluzii

Evoluția proceselor politice din Republica Moldova depinde în mod cardinal de evoluția situației din regiune. Actualmente, detensionarea situației explozibile din regiune depinde de deciziile președintele Rusiei Vladimir Putin. Având în vedere pledoaria PSRM în favoarea integrării Republicii Moldova în Uniunea Eurasiatică, în care domină Rusia, pentru a clarifica perspectivele Republicii Moldova este oportun să parafrazăm conceptul determinist al președintelui Putin: place sau nu place, dar țara se va reface, cu ajutorul României sau în cadrul acesteia.

#politica #procese #Republica Moldova

Cerul ar putea oferi, în noaptea de joi spre vineri (27-28 august), un spectacol astronomic rar: o eclipsă parțială de Lună, care va colora aproape întreaga suprafață a satelitului natural al Pământului într-o nuanță roșu-arămie și care ar putea coincide cu apariția unei aurore boreale roșii. Furtuna geomagnetică prognozată pentru aceeași noapte ar putea crea condițiile pentru observarea simultană a celor două fenomene în regiunile nordice, scrie antena3.ro.

Luna plină este așteptată să intre în umbra Pământului în noaptea de joi, ceea ce va acoperi 96% din suprafața Lunii într-o lumină roșiatică neobișnuită.

În același timp, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) a emis o avertizare de furtună geomagnetică moderată (G2), valabilă începând cu ora 21:03 EDT (01:03 GMT, în noaptea de 27 spre 28 august), cu 20 de minute înainte de începerea eclipsei. Potrivit NOAA, aurora rezultată ar putea fi vizibilă în mai multe state americane, de la New York până la Idaho.

Totuși, observatorii aflați mai la nord au șanse mai mari să surprindă simultan ambele spectacole astronomice.

„Deși este puțin probabil ca Luna și aurora să ocupe aceeași zonă a cerului, observatorii din Canada și Alaska au cele mai mari șanse să le vadă împreună”, a declarat Tom Kerss, astronom și coautor al cărții Little Book of Eclipses: An Essential Companion to Solar and Lunar Events (Octopus Publishing Group, 2026), pentru Live Science.

„Cu cât te afli mai spre vest, cu atât Luna va fi mai jos pe cerul estic în momentul maxim al eclipsei, unde s-ar putea suprapune peste cea mai luminoasă regiune a ovalului auroral.”

Intensitatea aurorei boreale

Aurora boreală, cunoscută și sub numele de luminile nordului, este un fenomen atmosferic provocat de vântul solar, nori de particule încărcate electric expulzate de Soare. Majoritatea acestor particule sunt deviate de scutul geomagnetic care înconjoară planeta noastră, însă o parte dintre ele sunt captate de câmpul magnetic al Pământului și direcționate către poli.

Ajunse acolo, particulele se ciocnesc de atomii și moleculele din atmosferă, pe care îi încălzesc și îi fac să emită lumină, producând spectacolul fascinant al aurorei boreale.

Intensitatea acestor lumini depinde de puterea vântului solar care ajunge pe Pământ. Pe 25 august, o erupție solară puternică din clasa M, a doua cea mai intensă categorie de erupții solare, a izbucnit dintr-o pată solară activă, denumită 4513. Aceasta a fost urmată de o ejecție de masă coronală, o expulzare masivă de plasmă solară.

Acest nor de gaz electrificat și magnetizat este așteptat să ajungă la Pământ în intervalul 27-28 august, iar NOAA prognozează condiții de furtună geomagnetică moderată (G1 și G2) între orele 17:00 și 23:00 EDT pe 27 august. Între timp, eclipsa de Lună va începe la ora 21:23 EDT, va atinge maximul puțin după miezul nopții și se va încheia în jurul orei 03:00 EDT, vineri (28 august).

Luna nu va intra complet în umbra Pământului, astfel că fenomenul nu poate fi numit oficial o „Lună sângerie”, însă va fi cea mai profundă eclipsă parțială de Lună vizibilă oriunde în lume până la următoarea eclipsă totală de Lună, din 31 decembrie 2028. Acest lucru ar putea crea condiții de observare deosebit de neobișnuite.

„În mod normal, Luna plină concurează cu aurorele prin faptul că luminează cerul. Dar, odată scufundată în umbra Pământului, va deveni relativ întunecată, ceea ce va crește șansele de a observa luminile nordului”, a spus Kerss.

Sunt așteptate imagini spectaculoase

Contrastul dintre verdele benzilor aurorei și suprafața Lunii colorată într-un roșu-arămiu ar trebui să ofere imagini spectaculoase. Însă, dacă furtuna geomagnetică de categoria G2 va fi suficient de puternică, unii observatori ar putea vedea un fenomen și mai rar.

„Dacă aurora boreală apare deasupra orizontului vostru, este posibil să vedeți chiar și aurore roșii de mare altitudine în același timp cu o Lună înroșită”, a adăugat Kerss.

Culorile aurorei boreale sunt influențate de diferitele gaze din atmosfera Pământului, în principal azotul și oxigenul, și de altitudinea la care acestea se află, potrivit NASA. La altitudini mai mici, oxigenul emite de obicei lumină verde. În timpul unor furtuni geomagnetice mai intense, însă, aurora poate ajunge la particulele de oxigen aflate la peste 200 de kilometri altitudine, iar acolo oxigenul emite lumină roșie.

În același timp, Luna capătă o nuanță roșu-arămie din cauza modului în care atmosfera Pământului curbează și absoarbe lumina. Lumina Soarelui conține un spectru de culori, iar componentele albastre și galbene sunt absorbite de atmosferă. Lumina roșie, însă, este refractată de atmosfera Pământului și direcționată către Lună, luminând satelitul nostru natural asemenea fasciculului unei lanterne de culoare roșu-sângeriu, potrivit Agenției Spațiale Europene.