Uniunea Europeană intenționează să elimine complet importurile de gaze naturale din Rusia până în 2027. Măsura afectează inegal statele membre, în funcție de dependența energetică și de accesul fiecăreia la furnizori alternativi, scrie MediaFax.ro.

România depinde semnificativ de gaz, iar alternativele la gazul rusesc rămân limitate. Regatul Unit, Ucraina, Ungaria și Țările de Jos se numără printre economiile europene cele mai dependente de gaz, gazul reprezentând o pondere importantă din consumul total de energie. Șase țări mari din Europa își asigură cel puțin 30% din necesarul energetic din gaze naturale, ceea ce explică opoziția lor față de politici care ar reduce aprovizionarea și ar afecta producția industrială și de electricitate.

Analiștii Reuters subliniază că unele state, inclusiv Ungaria și Slovacia, sunt foarte dependente de gaz pentru industrie și nu pot beneficia de gazul natural lichefiat (GNL), fiind lipsite de ieșire la mare. Italia este în prezent cea mai dependentă economie europeană de gaz, cu 38% din totalul energiei furnizate de această resursă, în timp ce Germania rămâne cel mai mare consumator al continentului. România, Croația și Austria se află într-o poziție intermediară, accesul la surse alternative non-rusești fiind dificil din cauza distanțelor mari față de terminalele de import.

Gazul lichefiat este cu până la 50% mai scump decât gazul rusesc prin conducte, iar diferența este greu de absorbit de consumatorii industriali, chiar dacă prețurile GNL au scăzut în ultimele luni. Europa a importat în 2025 un volum record de GNL, aproape 60% provenind din Statele Unite, ceea ce arată că politicile energetice viitoare vor miza tot mai mult pe gaze lichefiate și furnizori din afara Rusiei.

Tendința de creștere a energiei din surse regenerabile amenință să limiteze cererea de gaz, iar echilibrul rămâne fragil, în timp ce presiunea asupra economiilor europene va crește pe termen scurt. Numeroase companii și furnizori de energie din Europa depind încă puternic de gaz pentru funcționarea de zi cu zi și se opun unei întreruperi bruște a aprovizionării. Autoritățile Uniunii Europene speră să adopte legislația care va reglementa eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia la începutul lui 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#achiziție gaz #Romania #Uniunea Europeana

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.