Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis, în ședința din 13 noiembrie 2025, eliberarea din funcție a procurorului Igor Buliga, din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Rîșcani, ca urmare a unei cauze disciplinare inițiate în baza autosesizării membrului CSP, Andrei Cebotari. Procedura a fost declanșată după apariția în spațiul public a unor informații privind comportamentul inadecvat al procurorului față de o studentă aflată în stagiul de practică, comportament calificat oficial drept hărțuire sexuală.

În urma examinării materialelor cauzei, analizării contestațiilor și audierii părților implicate, CSP a constatat că Igor Buliga a manifestat o atitudine nedemnă și un comportament contrar normelor de etică profesională, încălcând prevederile art. 38 lit. f) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură. Consiliul a subliniat că acțiunile acestuia au afectat grav onoarea profesională, demnitatea funcției și prestigiul instituției.

Reprezentanții CSP au reiterat că orice comportament abuziv sau lipsit de integritate va fi sancționat ferm, pentru a proteja credibilitatea Procuraturii și pentru a asigura un mediu sigur și respectuos pentru tinerii aflați în formare profesională.

„Justiția începe cu exemplul personal. Demnitatea profesională nu este opțională”, a declarat unul dintre membrii Consiliului.

Hotărârea integrală a CSP urmează să fie publicată pe pagina web oficială a instituției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!g

#autosesizare #comportament #hartuire

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.