În următorii zece ani urmează să fie amenajate și dotate cu echipamente performante pentru irigare circa 250 de mii de ha de terenuri agricole, pentru aceasta fiind necesare investiții totale de circa 2,27 miliarde de euro. O asemenea recomandare se regăsește în documentul privind „Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Irigare”, aprobat de Comisia parlamentară specială și propus pentru consultări publice.

Potrivit deputatului independent Alexandr Oleinic, președintele Comisiei speciale, „Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Irigare 2021-2030” este un document de politică publică, care definește și planifică politica publică a Guvernului Republicii Moldova pe un termen de 10 ani în domeniul dezvoltării sectorului de irigare, iar profitul brut anual pe care îl va obține sectorul agricol în rezultatul implementării Strategiei, este estimat la 1,17 miliarde euro.

Deputatul a mai accentuat că în rezultatul implementării Strategiei, contribuția agriculturii la PIB-ul național va crește până la 12,25%, comparativ cu 9,8% în prezent, iar numărul locurilor de muncă în sector se va majora de la 21% până la 26%, constituind 230 de mii de lei. Alexandr Oleinic a mai specificat că transpunerea în practică a documentului va permite Republicii Moldova soluționarea unui șir de probleme legate de infrastructură, protecție a mediului, de conservare și formare a rezervelor de apă în sol, împădurire etc.

În opinia lui Alexandr Oleinic, schimbările climatice, secetele severe, alte probleme de mediu, demonstrează clar că pentru a asigura un viitor durabil agriculturii, cu cantități suficiente de apă și de a acoperi necesitățile de consum, autoritățile statului trebuie să ofere pachete de politici eficiente pentru tot lanțul de utilizatori ai resurselor de apă.

„Fără aceasta nu putem vorbi despre o dezvoltare durabilă și competitivă a agriculturii. Cu părere de rău, Republica Moldova are o experiență nu din cele mai bune în acest domeniu. Potrivit unor estimări, costului sistemelor de irigare distruse evaluat la ziua de astăzi este aproximativ de 15 miliarde de lei, iar drept consecință, profitul ratat numai în ultimii 10 ani din cauza lipsei irigației poate fi estimat la aproximativ 8,5 miliarde euro”, a menționat deputatul Oleinic.

Prezentând proiectul Strategiei, Vasile Bumacov, conducătorul grupului de experți, care au elaborat documentul, a specificat că, pentru a atinge obiectivul de 250 mii ha terenuri irigabile în următorii 10 ani, anual, până în 2030, se vor construi/amenaja circa 11 mii hectare terenuri pretabile pentru irigare, conectate la surse durabile de apă calitativă. În acest scop urmează a fi reabilitate sistemele centralizate de irigare existente pe o suprafață de 108 mii ha, dezvoltate proiecte noi de aducere a apei în interiorul țării din sursele principale – râurile Nistru, Prut și Dunăre pentru o suprafață de 112 mii ha, precum și dezvoltarea sistemelor de irigare la scară mică pe o suprafață de 30 mii ha prin investiții proprii a fermierilor, proiectelor de susținere și subvenționare a acestora.

„Conform estimărilor specialiștilor, pentru irigarea acestor terenuri Republica Moldova ar trebui să utilizeze circa 2000 mln/m3 de apă (36%) din totalul de apă disponibilă anual în volum de 5585 mln m3/an. Principalele surse de apă fiind râurile Nistru și Prut (72%), apele interne și de suprafață (14%), precum și apele subterane (14%). Mai mult, aceste resurse de apă calitativă disponibilă pentru irigarea, în perspectivă ar asigura integral irigarea terenurilor estimate pretabile pentru irigare de circa 1.2 mln ha. În 2019 pentru irigare au fost captate 44 milioane m3 de apă sau 0,8%”, a spus Vasile Bumacov.

În opinia deputatului Nicolae Ciubuc, sistemul de irigare trebuie declarat unul de prioritate națională, deoarece realizarea obiectivelor propuse „ne va permite soluționarea problemelor nu doar din domeniul agriculturii, dar și alte sectoare din economie, sfera socială etc.” În context, deputatul Vladimir Bolea a accentuat că „Strategia de Dezvoltare a Sectorului de Irigare” trebuie să devină o componentă importantă a unei strategii naționale de dezvoltare economică durabilă a țării.

Precizăm că, Comisia specială pentru elaborarea „Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sectorului de Irigare”, a fost constituită de Parlament la 9 iunie 2020, la inițiativa deputatului independent Alexandr Oleinic, și are drept obiectiv, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediu, Ministerul Finanțelor, Agenția Proprietății Publice, Agenția Apele Moldovei, partenerii de la Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova, Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD, Unitatea Consolidată pentru implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, alte structuri și instituții să elaboreze și prezinte spre aprobare Legislativului un document, care ar permite Republicii Moldova să depășească starea deplorabilă în sectorul de irigare.

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.