Opoziția extraparlamentară este de părere că dosarul îmbogățirii ilicite, inițiat pe numele mai multor foști parlamentari, trezește mari bănuieli privind imparțialitatea procurorilor. Președintele interimar al Platformei DA, Dinu Plîngu, spre exemplu, a declarat că acțiunile oamenilor legii scot la iveală fenomenul justiției selective, atât de des întâlnit pe perioada fostelor guvernări. În același timp, reprezentanții PAS au explicat că dosarul ex-deputaților ar trebui analizat, inclusiv, prin prisma uzurpării puterii de stat. Fenomenul traseismului politic a avut loc pentru a-i asigura unui singur om controlul asupra tuturor instituțiilor țării. Potrivit IPN, o serie de declarații pe subiect au fost făcute la emisiunea „În PROfunzime” de la ProTV Chișinău, în seara de luni, 7 februarie curent.

Dinu Plîngău a declarat că dosarul ex-deputaților care și-au părăsit fracțiunea parlamentară, aderând ulterior la altă entitate politică, este unul care lasă lor de interpretări. El se întreabă de ce o astfel de atitudine din partea oamenilor legii nu se aplică și în cazul foștilor deputați liberal-democrați care s-au alăturat echipei PDM, asigurându-i o majoritate confortabilă în Parlament.

„Salut activitatea procurorilor, dar sunt unele întrebări care necesită răspuns. De ce doar comuniștii? PLDM-iștii au fost mai mulți și, după cum se vorbește, s-au vândut mult mai scump decât cei din PCRM. Problema e că unii transfugi PLDM ocupă și acum funcții importante în stat, respectiv procurorii ar trebui să bată în ușa lor primii, pentru că ei dețin funcții în stat. Este vorba despre o justiție selectivă, dacă i-ați luat pe cei care s-au vândut ca la piață, și ulterior au uzurpat puterea în stat, de ce nu sunt trași la răspundere și ceilalți, care la fel, au participat la acele acțiuni”.

Deputatul PAS Lilian Carp a adăugat, în aceast sens, că presupusa mituire a deputaților PCRM pentru a se alătura echipei PDM a avut loc cu scopul de a uzurpa puterea în stat, iar cei vizați ar trebui sancționați, inclusiv, prin prisma acestei infracțiuni.

„Acest dosar, pornit pe îmbogățire ilicită nu este unul care ar cuprinde toată complexitatea acestei probleme. Pentru că nu a avut loc o cumpărare pentru un anumit tip de servicii, a fost o cumpărare a unor deputați care ulterior au permis unui individ să uzurpeze puterea în stat. Finalitatea logică a acestui dosar este uzurparea puterii în stat. Vom cere procuraturii să privească în ansamblu această problemă și să-i atragă la răspundere nu doar pe cei arestați, dar pe toți cei care au plecat. Trebuie să pornim de la premisa că poate nu toți au plecat cumpărați, unii poate au plecat din frică, unii din convingere, dar marea majoritate a plecat pentru bani”.

Amintim că cinci foști deputați, învinuiți de îmbogățire ilicită, au fost reținuți. Este vorba despre Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagorodnîi, Artur Reșetnicov și Sergiu Sîrbu care au fost arestați pentru 30 de zile și de Violeta Ivanov – pentru 20 de zile.

#Dinu Plingau #Lilian Carp #transfugi #uzurparea puterii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.