Oraşul care ar exista de pe timpul lui Alexandru cel Bun, Ungheni, a fost descoperit de echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Localitate este dintre cele mai prospere din regiune din punct de vedere economic, cultural și geografic, iar oamenii de aici păstrează cu sfințenie tradițiile neamului.

Denumirea orașului se datorează poziționării în formă de unghi, la una dintre cotiturile Prutului. Cercetătorii spun că Ungheniul de astăzi a fost cândva un sat numit Unghiul.

 „Aici, în spațiul acesta s-a creat cultură și istorie. Avem o colecție de troițe românești. Ele sunt monumente, sculptate într-un stil artistic românesc. Avem apoi o colecție bună de port popular, mai ales femeiesc, din acea epocă. Sunt fenomenale, originale, arată toată tradiția românească din acea perioadă. Documentele, cărțile pe care le avem, arată progresul vizibil pe care l-am avut atunci. S-a învățat în limba română, s-a făcut aici un teatru”, relatează directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Ungheni, Vasile Iucal.

Clădirea casei de cultură din Ungheni, care găzduiește și muzeul, a fost construită de sovietici, în locul unui cimitir al eroilor români. În memoria unității de cândva cu malul drept al Prutului, instituția de cultură păstrează o bucată din gardul cu sârma ghimpată, după care stă sculptura lui Iisus Hristos răstignit.

Orașul Ungheni a fost primul din Republica Moldova care a schimbat, imediat după independență, denumirea străzilor, din cele sovietice, în nume care aduc omagiu evenimentelor, obiceiurilor și personalităților românești.

„Podul peste Prut eu îl calific ca pe un cadou pentru Ungheni. Această localitate medieval a trecut podul și calea ferată, a impulsat dezvoltarea localității – a crescut numărul populației, de meșteșugari, a crescut relațiile comerciale. Dintr-o localitate medievală a devenit un orășel. Podul l-au trecut personalități de cultură: Eminescu, în 1885, Ion Creangă, Sadoveanu, personalități politice”, susține profesorul de istorie Iurie Cujbă.

Ansamblul de dansuri populare Struguraș, faimos în toată lumea, a apărut în Ungheni. Coregrafa Nina Prikladova instruiește artiști de 40 de ani. Chiar dacă este originară din Ucraina, femeia și-a găsit iubirea în Republica Moldova și a colindat cu echipa de dansatori zeci de țări, ducând acolo farmecul popular românesc.

„Soțul meu este din Ungheni și a absolvit facultatea de teatru la universitatea din Dnepropetrovsk în Ucraina. Conform distribuției, a fost trimis la Ungheni. Și la vremea aceea eram în turneu la Chișinău. Și a venit acolo să vadă concertul. Așa ne-am unit și am venit aici”, își amintește artista.

Ungheni este înfrățit cu mai multe localități din România, printre care Iași, Dorohoi, Bistrița și cu sectorul șase al Bucureștiului, dar cea mai frumoasă colaborare o are cu municipiul Cluj-Napoca. Din 2017, anual, Primăria de acolo investește circa 100.000 de euro în dezvoltarea orașului din Valea Prutului.

În cinci ani, la Ungheni s-a creat un parc faimos în toată Republica Moldova, datorită dotării și infrastructurii unice, la care a contribuit financiar România. „Micul Cluj” reprezintă o mândrie pentru localitatea din Valea Prutului, iar autoritățile locale îl îngrijesc ca ochii din cap. Din banii de peste râu s-a termoizolat grădinița, s-a renovat căminul cultural, s-au amenajat terenuri de sport și de joacă.

Potrivit rezultatelor unui sondaj  realizat la Ungheni de compania de cercetare IMAS, la comanda proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, circa 73% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre Republica Moldova și România sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 61% apreciază drept pozitivă cooperarea economică.

Cercetarea mai arată că o bună parte a unghenenilor, mai exact 60%, au rude, prieteni și cunoscuți peste Prut, iar 42% vizitează frecvent România.