Huși, „orașul dintre vii”, care apare în „Descrierea Moldovei” a lui Dimitrie Cantemir, este renumit pentru istoria seculară și traversat de fiecare basarabean care trece vama pe la Leuşeni, a fost vizitat și de echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Denumirea localității vine de la numele boierului Husul sau Husea, care a avut moșii de o parte și de alta a Prutului și ar fi întemeiat așezarea.
O altă legendă relatează că Alexandru cel Bun i-ar fi primit în regiune pe husiți, adepți ai teoriilor lui Jan Huss, alungați din Regatul Ungariei.
Cu aproximativ 500 de ani în urmă, Ștefan cel Mare a construit biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” în localitate, iar în 1598 domnitorul Ieremia Movilă a înființat Episcopia Hușilor.
„Unde acum se află Palatul episcopal, Ștefan cel Mare își construiește curțile domnești. Aici vor fi realizate judecățile domnești. Foarte mulți domni se reculeg și judecă de la Huși. V-aș aminti așa pe Hogdan al III cel orb care moarte aici, în Curtea Domnească de la Huși, Petru Rareș, Ioan Vodă cel Cumplit și alții. Aici, Ștefan cel Mare își construiește o capelă pentru Curte”, relatează istoricul Costin Clit.
Pe timpurile când Basarabia era parte a României Mari, episcopia Hușilor a jucat un rol important în educația românească pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, dar și crearea unei mitropolii la Chișinău. De asemenea, de acolo a venit și prima tipografie care „printa” abecedarul și presa vremii în limba română.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
La Huși s-au născut peste 300 de personalități valoroase pentru România, printre care Dimitrie Cantemir și Alexandru Giugaru. Tot acolo și-a găsit somnul de veci și basarabeanul Mina Dobzeu, figura emblematică din istoria Bisericii Ortodoxe Române.
Datele despre oamenii remarcabili din Huși au fost publicate într-un dicționar elaborat de scriitoarea Lina Codreanu.
„În primul rând, avem o legătură de natură geografică. Nu puteți intra în România, pe partea asta, sau ieși din România, fără să treceți prin Huși. Huși este agora culturală a Chișinăului și Bucureștiului. Aici este un punct nodal unde poposesc, au poposit majoritatea personalităților culturale din Chișinău. Am în vedere pe Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Efim Tarlapan, Mihai Cimpoi. În familia Codreanu avem o cronică. Este cronica de salon. În salonul nostru au ajuns peste o mie de vizite ale personalităților”, a relatat autoarea.
Scriitoarea și soțul său, Teodor Codreanu, sunt îndrăgostiți de cultura din stânga Prutului. Ultimul are publicate monografii despre Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Victor Teleucă, Nicolae Dabija și cinci cărți despre Basarabia.
Folclorul din Valea Prutului este conservat de ansamblul „Trandafir de la Moldova din Huși”, care în 25 de ani de activitate a participat cu diverse generații la sute de concerte. Artiștii vin des în Republica Moldova și susțin găsesc inspirație la basarabeni.
„Am reprezentat România la foarte multe festivaluri internaționale și naționale. Franța. Italia, Germania, Elveția, Republica Moldova, am fost de câteva ori. Noi ne învecinăm și ne inspirăm foarte mult și din muzica folclorică moldovenească. Avem foarte mulți prieteni muzicieni, cu care ne mai întâlnim și mai schimbăm activitățile”, povestește dirijorul Valerică Petraru.
Administrația municipiul Huși este mereu la dispoziția nevoilor cetățenilor Republicii Moldova și implementează proiecte transfrontaliere. Bunăoară, la Hîncești s-au investit circa 900.000 de euro, relațiile comerciale și culturale sunt stabile.
Potrivit rezultatelor sondajului, realizat la Huși de compania de cercetare IMAS, la comanda proiectului Valea Prutului și, finanțat de DRRM, peste 78% dintre cei chestionați consideră că relațiile politice dintre România și Republica Moldova sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 66% apreciază drept pozitive relațiile economice.
La întrebarea dacă oamenii din România și cei din Republica Moldova sunt asemănători, 98% au răspuns afirmativ. Hușenii își mai doresc ca măcar unul dintre membrii familiei lor să fie din Basarabia, iar mai bine de jumătate dintre ei trec Prutul pentru a-și vizita rudele sau prietenii, a descoperi atracții turistice sau pentru a face cumpărături.
