Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Politica celor două scaune: Armenia ”pro-occidentală” îl ajută pe Putin

25 Sept. 2024, 13:32
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
25 Sept. 2024, 13:32 // În Lume //  Realitatea.md

De mai bine de doi ani și jumătate, Rusia reușește să ocolească multe dintre sancțiunile occidentale impuse după ce Kremlinul a început agresiunea militară pe scară largă împotriva Ucrainei. Acest lucru este posibil datorită țărilor aliate. Printre țările care profită de pe urma eludării sancțiunilor de către Rusia se remarcă Armenia. Deși guvernul armean declară că se „reorientează” către Occident, faptele arată că Erevanul rămâne un partener economic important al Moscovei, scrie stiripesurse.md.

Sabotajul politic al eforturilor „occidentale”

Erevanul, care declară o politică de „reorientare” către Occident, nu s-a alăturat rezoluției Consiliului Europei care a susținut mandatul Curții Penale Internaționale pentru arestarea președintelui rus Vladimir Putin, a confirmat pe 7 septembrie purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Armeniei, Ani Badalyan. Astfel, Erevanul, care cu mare pompă demonstrează comunității internaționale „distanțarea” sa de Rusia, nu a sprijinit inițiativa SUA și UE de a crea un tribunal pentru „crimele de agresiune împotriva Ucrainei”.

Erevanul oficial, care urmează o politică a „celor două scaune”, pe de o parte creează intens impresia unei reorientări către Occident, iar pe de altă parte nu se grăbește să rupă legăturile cu Putin. Acest lucru este evidențiat în mod deosebit de participarea Armeniei la eludarea sancțiunilor antirusești și boicotarea rezoluțiilor politice antiputiniste pe arena internațională.

„În ciuda deteriorării relațiilor politice dintre Armenia și Rusia, comerțul bilateral prosperă, ceea ce îi face pe partenerii occidentali să se întrebe despre abordarea Erevanului față de sancțiuni”, a remarcat publicația paneuropeană Euractiv.

De la începutul anului 2024, UE a adoptat pachetele 13 și 14 de sancțiuni împotriva Rusiei. În total, acestea includ 310 persoane fizice și juridice din opt țări care „participă activ la eludarea sancțiunilor UE”. Cu toate acestea, printre acestea nu se regăsește hub-ul logistic principal al lui Putin, care de mai bine de doi ani îl ajută să eludeze sancțiunile.

Armeniei „pro-occidentale” i se permite să încalce regimul de sancțiuni, în ciuda sloganului puternic al Comisiei Europene privind „urmărirea neabătută a celor care ajută Rusia să eludeze sancțiunile”.

Încă din mai 2023, directorul Oficiului de Coordonare a Sancțiunilor din cadrul Departamentului de Stat al SUA, Jim O’Brien, a declarat clar că Washingtonul consideră Armenia una dintre țările care ajută Federația Rusă să eludeze sancțiunile. Însă, cuvintele au rămas doar cuvinte: SUA nu au luat până acum nicio măsură pentru a preveni livrările de bunuri supuse sancțiunilor către țara-agresor prin intermediul Erevanului. Există suficiente dovezi că Armenia este unul dintre principalele canale rusești pentru eludarea sancțiunilor.

„Schema de diamante”

Conform bazei de date UN Comtrade (baza de date a statisticilor comerțului internațional al ONU), în 2023, în Armenia au fost importate 3,5 milioane de carate de diamante prelucrate și neprelucrate, în valoare de aproximativ 561 milioane de dolari. Dintre acestea, 48% din pietre au venit din Federația Rusă. În același an 2023, din Armenia a fost exportată o cantitate record de diamante — aproximativ 4,5 milioane de carate.

În legătură cu acest fapt, în iulie, The Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) a concluzionat: „Datele privind comerțul exterior indică faptul că exporturile constau în principal din pietre neprelucrate, nu din diamante șlefuite de meșteșugarii armeni. Prin urmare, Armenia a devenit un reexportator, o țară de tranzit.”

Se subliniază că reexportul de diamante rusești a continuat și în prima jumătate a anului 2024: „Principala piață de export a fost Emiratele Arabe Unite, iar principala sursă de import rămâne Rusia”.

Chiar și economiștii armeni recunosc faptele privind reexportul. „Dacă Armenia a exportat 4,5 milioane de carate de diamante în 2023, de 30 de ori mai mult decât a produs în republică, acesta este un fapt evident al reexportului în creștere”, a concluzionat economistul Agasi Tavadian într-un interviu pentru Deutsche Welle.

„Miracolul economic” cu bani rusești

În 2022, când Rusia a invadat Ucraina, exporturile Armeniei către Federația Rusă au crescut cu un procent fără precedent de 187%. Atunci, ministrul de finanțe al Armeniei, Vage Ovanisian, a recunoscut că „o parte semnificativă este reexport”. În același an, a avut loc o creștere spectaculoasă a PIB-ului, prima din istoria Republicii Armenia – aproape 15%.

În aprilie 2023, publicația britanică The Telegraph a numit această creștere economică absurdă: „Aceasta o face (pe Armenia) candidată la locul 3 în clasamentul celor mai rapide economii în creștere din lume… Cu o populație de abia 3 milioane de oameni și un PIB pe cap de locuitor de mai puțin de o zecime din cel al unui britanic mediu — aceste cifre sunt imposibile. Dar ele sunt reale… Sancțiunile pur și simplu nu funcționează așa cum ar trebui. Kremlinul a reușit să ocolească rapid și eficient aproape toate barierele ridicate împotriva lui”.

În 2023, conform statisticilor oficiale din Armenia, cele mai multe bunuri au fost din nou exportate în Rusia, cu o creștere de 40%. „Reexportul a contribuit semnificativ la creșterea exportului de bunuri din Armenia în Rusia în 2023”, a recunoscut adjunctul ministrului de finanțe, Vaan Sirunian. Până în februarie 2024, de la începutul războiului din Ucraina, exporturile din Armenia în Federația Rusă au crescut cu 430%. Aceste date au fost dezvăluite de Robin Brooks, directorul Institutului de Finanțe Internaționale și fost strateg la Goldman Sachs.

În martie, Brooks a cerut Uniunii Europene să ia măsuri pentru a combate cooperarea armeno-rusă care contravine intereselor Washingtonului și Bruxellesului:

„Exporturile Armeniei către Rusia au crescut semnificativ. Această creștere este legată de reexportul de mărfuri din China și UE către Rusia. UE nu poate face mare lucru cu mărfurile chineze, dar cu siguranță poate opri fluxul de exporturi europene către Armenia”.

Apeluri la acțiune în arena informațională globală

De aproape trei ani, problema importului paralel în Rusia prin țări precum Armenia, în ciuda SUA și UE, a fost reflectată de numeroase ori în mass-media internațională de renume.

Conform publicației americane The New York Times, în aprilie 2024, reprezentanți ai SUA și UE au examinat documente care atestă creșterea importurilor prin Armenia în Rusia a componentelor electronice utilizate în industria militară. Însă, din motive necunoscute, măsurile sancționatorii împotriva Erevanului nici măcar nu au fost discutate la această întâlnire.

Potrivit The Wall Street Journal, „respectarea sancțiunilor este complicată de apartenența Armeniei la Uniunea Economică Eurasiatică, condusă de Rusia, care în mare măsură elimină frontierele vamale între membrii săi”.

În ciuda datelor clare, declarațiilor economiștilor și acoperirii acestei probleme de către marile publicații internaționale, Occidentul nu întreprinde absolut nicio măsură împotriva reexportului armean.

Publicația americană The Washington Post încă din mai anul trecut a făcut apel: „Occidentul poate intensifica presiunea asupra Armeniei, din care reexportul către Federația Rusă al unor bunuri esențiale, inclusiv electronice, a crescut brusc… Washingtonul ar trebui să folosească toate instrumentele pe care le are la dispoziție”.

În 2024, mass-media a continuat să facă apeluri pentru eliminarea „lazii” din Erevan. „În ciuda acoperirii de către mass-media internațională a problemei reexportului bunurilor sancționate din Armenia în Rusia, comunitatea internațională nu a întreprins nicio acțiune, iar Armenia nu a suportat nicio consecință”, a subliniat publicația grecească de frunte Protothema. Aceeași poziție a fost exprimată și de publicația numărul 1 din România, Digi24: „Occidentul nu întreprinde absolut nicio măsură împotriva reexportului armean”.

Faptele de mai sus permit concluzia că „pereorientarea” Armeniei către Occident nu este mai mult decât o decorare. Sub acest pretext, Erevanul continuă să fie un partener economic important pentru Moscova. Dacă Occidentul vrea cu adevărat o încheiere rapidă a războiului din Ucraina, atunci SUA și UE ar trebui să înceteze să ignore rolul Erevanului în ocolirea sancțiunilor pe care le-au impus Moscovei.

Oleg POSTERNAC, politolog ucrainean, membru al Asociației Consultantelor Politice Profesionale din Ucraina

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!