Autoritățile poloneze lucrează la elaborarea unui ghid destinat populației, care oferă instrucțiuni clare despre cum să reacționeze în situații de urgență precum un conflict armat sau un dezastru natural. Inițiativa vine în contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de securitatea regională, alimentate inclusiv de războiul din Ucraina.

Broșura, intitulată „Ghid de siguranță”, are 40 de pagini și va conține sfaturi despre cum se poate obține apă potabilă, ce trebuie făcut în timpul unor raiduri aeriene sau pene de curent, precum și cum pot fi identificate adăposturile antiaeriene. Este prima campanie publică de acest tip derulată în Polonia în ultimele decenii, a precizat Ministerul de Interne într-o declarație pentru agenția Reuters.

Premierul polonez Donald Tusk a avertizat în repetate rânduri că amenințarea unui război de amploare nu mai este una teoretică, în special pe fondul conflictului prelungit din Ucraina și al acuzațiilor privind sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei.

Moscova a negat constant că ar desfășura astfel de acțiuni împotriva statelor occidentale și afirmă că nu intenționează să inițieze un conflict cu NATO.

„Războaiele nu se câștigă doar pe linia frontului. Exemplul Ucrainei arată foarte clar acest lucru,” a declarat Robert Klonowski, director adjunct în Ministerul de Interne de la Varșovia.

Ghidul avertizează că, în cazul unei crize majore, aprovizionarea cu alimente, medicamente sau combustibil ar putea deveni incertă.

Versiunea digitală a ghidului va fi disponibilă începând cu luna septembrie, în limba polonă, urmând să fie tradusă ulterior în engleză și ucraineană. Ministerul intenționează, de asemenea, să publice ediții adaptate pentru copii, persoane cu deficiențe de vedere și să distribuie versiuni tipărite către toate cele 14 milioane de gospodării din țară.

Polonia, stat membru al NATO care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, s-a remarcat în ultimii ani ca un susținător vocal al consolidării capacităților de apărare ale alianței. Guvernul de la Varșovia a anunțat că în 2025 va aloca 4,7% din produsul intern brut pentru sectorul apărării – unul dintre cele mai mari procente din cadrul NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ghid #Polonia #razboi

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.