Polonia va cheltui peste 3 miliarde de zloți (760 de milioane de dolari) pentru consolidarea securității cibernetice, după ce agenția de știri de stat PAP a suferit un atac cibernetic despre care se crede că a fost efectuat de Rusia, transmite Reuters.

Ministrul polonez al digitalizării, Krzysztof Gawkowski, a declarat că duminică și luni, Polonia a respins mai multe atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice.

„Vrem să alocăm peste 3 miliarde de zloți pentru Scutul Cibernetic. Astăzi, Polonia se află în prima linie a luptei cibernetice împotriva Rusiei. Polonia are cele mai multe atacuri”, a spus el.

Potrivit ministrului polonez, obiectivul Rusiei este de a „destabiliza situația și de a se asigura că forțele care susțin prăbușirea UE pot beneficia”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim că vineri, prin intermediul PAP, ale cărui servicii sunt folosite de zeci de redacții din Polonia, s-a încercat „lansarea” unui fals despre presupusa mobilizare parțială din țară pentru a trimite întăriri în Ucraina. Știrile false au fost publicate de două ori, la orele 14:00 și 14:20.

Agenția UE pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) a raportat că numărul atacurilor cibernetice s-a dublat în 2024, iar Rusia se află în spatele multora dintre ele.

#atacuri #Polonia #Rusia #securitate cibernetica

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.