Un nou studiu din Marea Britanie arată că frânele maşinilor, mai exact praful provenit de la plăcuțele de frână, sunt mai dăunătoare pentru organism decât gazele de eşapament.

Praful provenit de la plăcuțele de frână ale mașinilor ar putea fi mai dăunător pentru plămâni decât gazele de eșapament, reiese dintr-un studiu recent. Cercetătorii au descoperit că acest tip de poluare, care nu este încă reglementat, reprezintă acum principala sursă de emisii din transportul rutier în multe țări europene, transmite Science Alert.

La experimentele de laborator, oamenii de știință au cultivat celule care imită țesutul pulmonar și le-au expus atât la praf de frână, cât și la particule din gazele de eșapament diesel. Rezultatele au arătat că praful de frână a fost semnificativ mai nociv pentru celule, provocând efecte asociate cu boli precum cancerul pulmonar și astmul.

Un aspect surprinzător al cercetării vizează plăcuțele de frână moderne, care nu mai conțin azbest – interzis în Marea Britanie din 1999. Ironic, praful provenit de la noile plăcuțe organice fără azbest (NAO) s-a dovedit a fi cel mai toxic pentru celulele pulmonare, depășind nocivitatea altor tipuri de plăcuțe și chiar a gazelor de eșapament.

Cercetătorii au identificat conținutul ridicat de cupru ca fiind principala caracteristică a prafului de frână provenit de la plăcuțele NAO. Aproape jumătate din cuprul din aerul pe care îl respirăm provine din uzura frânelor și a anvelopelor.

Mai multe studii au demonstrat că expunerea la concentrații mari de cupru este asociată cu afectarea funcției pulmonare și cu un risc crescut de deces.

Trecerea la mașinile electrice nu va rezolva complet această problemă. Din cauza greutății mai mari, vehiculele electrice pot genera chiar mai mult praf decât cele pe benzină sau motorină, în ciuda etichetei de „zero emisii”.

Noile standarde Euro 7, care vor intra în vigoare în noiembrie 2026, vor impune pentru prima dată limite pentru emisiile de praf de frână. Acest lucru ar putea stimula inovația în dezvoltarea unor noi materiale pentru frâne sau a unor mecanisme de captare a prafului.

În Statele Unite, California și Washington au adoptat deja legislație pentru reducerea conținutului de cupru din plăcuțele de frână, dar acest lucru s-a făcut în principal din cauza îngrijorărilor legate de efectele asupra vieții acvatice.

Emisiile non-exhaust reprezintă aproximativ 60% din toate particulele de poluare generate de vehicule în Marea Britanie. Cercetătorii subliniază că nu există niciun nivel sigur de expunere la poluanții din aer și că această problemă trebuie abordată la fel de serios ca și emisiile de la țeava de eșapament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#masini #poluare

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.