Elvețienii sunt chemați duminică la urne pentru a decide dacă populația țării ar trebui limitată la 10 milioane de locuitori până în 2050, printr-o inițiativă care ar putea duce la restricționarea imigrației și, în cele din urmă, la renegocierea acordurilor cu Uniunea Europeană, transmite mediafax.ro.

Referendumul vizează una dintre cele mai sensibile teme din politica elvețiană: imigrația. În prezent, Elveția are aproximativ 9,1 milioane de locuitori, iar inițiativa prevede că autoritățile ar trebui să intervină dacă populația ajunge la 9,5 milioane.

Potrivit SWI swissinfo.ch, serviciul internațional al radiodifuzorului public elvețian, inițiativa intitulată „Sub 10 milioane” obligă guvernul și parlamentul să adopte măsuri pentru reducerea imigrației nete, respectiv diferența dintre numărul persoanelor care intră în țară și cele care o părăsesc.

Libera circulație cu UE, miza principală a referendumului

Inițiativa a fost lansată de Partidul Popular Elvețian (SVP), o formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale ferme privind imigrația.

Susținătorii măsurii afirmă că imigrația pune presiune asupra infrastructurii, locuințelor și serviciilor publice. Ei avertizează asupra efectelor supraaglomerării și susțin că Elveția are nevoie de o creștere demografică sustenabilă.

Dacă măsurile interne nu vor fi suficiente pentru limitarea creșterii populației, autoritățile ar putea renegocia acorduri internaționale care favorizează imigrația.

În centrul dezbaterii se află acordul de liberă circulație a persoanelor dintre Elveția și Uniunea Europeană. Acesta permite cetățenilor elvețieni și celor din statele UE să trăiască și să lucreze reciproc pe teritoriul celuilalt, în condiții simplificate.

Deoarece majoritatea imigranților din Elveția provin din state membre ale Uniunii Europene și ale AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb, organizație din care fac parte Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein), inițiativa ar putea obliga, în ultimă instanță, autoritățile să renegocieze sau chiar să denunțe acordul privind libera circulație cu UE.

Guvernul se opune inițiativei

Guvernul și parlamentul elvețian resping inițiativa, susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiunea care a propus referendumul.

Autoritățile avertizează că limitarea imigrației ar putea afecta economia țării, care depinde de forța de muncă din străinătate în domenii precum sănătatea, construcțiile și tehnologia.

Oponenții măsurii avertizează că restricționarea imigrației ar putea afecta relațiile cu Uniunea Europeană și economia Elveției, care depinde de lucrători străini pentru a acoperi deficitul de personal calificat și pentru a susține sistemul de asigurări sociale.

Sondajele realizate înaintea votului arătau un avantaj pentru tabăra care se opune inițiativei. La sfârșitul lunii mai, 52% dintre respondenți declarau că vor vota împotrivă, 45% erau în favoarea măsurii, iar 3% erau încă nehotărâți.

Vot și pentru reforma serviciului civil

Elvețienii votează duminică și asupra unei reforme care ar face mai dificilă trecerea de la serviciul militar obligatoriu la serviciul civil, o alternativă care presupune activități în folosul comunității, precum munca în spitale, instituții sociale sau proiecte publice. În Elveția, bărbații sunt obligați să efectueze serviciul militar, însă pot opta, în anumite condiții, pentru această formă alternativă.

Guvernul susține că reforma este necesară pentru a menține efective suficiente în armată, în contextul tensiunilor geopolitice din ultimii ani.

Împotriva măsurii a fost organizat un referendum susținut de partide de stânga și organizații civice, care spun că armata nu se confruntă cu un deficit de personal și că restricțiile suplimentare nu vor rezolva această problemă.

Tot duminică, în mai multe cantoane elvețiene au loc referendumuri locale. În cantonul Vaud, alegătorii decid dacă introduc un salariu minim regional de 23 de franci elvețieni pe oră, în condițiile în care Elveția nu are un salariu minim la nivel național.

În Geneva, cetățenii votează asupra interzicerii simbolurilor religioase vizibile în parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Elvetia #limitarea numărului populației #referendum

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.