Elvețienii sunt chemați duminică la urne pentru a decide dacă populația țării ar trebui limitată la 10 milioane de locuitori până în 2050, printr-o inițiativă care ar putea duce la restricționarea imigrației și, în cele din urmă, la renegocierea acordurilor cu Uniunea Europeană, transmite mediafax.ro.

Referendumul vizează una dintre cele mai sensibile teme din politica elvețiană: imigrația. În prezent, Elveția are aproximativ 9,1 milioane de locuitori, iar inițiativa prevede că autoritățile ar trebui să intervină dacă populația ajunge la 9,5 milioane.

Potrivit SWI swissinfo.ch, serviciul internațional al radiodifuzorului public elvețian, inițiativa intitulată „Sub 10 milioane” obligă guvernul și parlamentul să adopte măsuri pentru reducerea imigrației nete, respectiv diferența dintre numărul persoanelor care intră în țară și cele care o părăsesc.

Libera circulație cu UE, miza principală a referendumului

Inițiativa a fost lansată de Partidul Popular Elvețian (SVP), o formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale ferme privind imigrația.

Susținătorii măsurii afirmă că imigrația pune presiune asupra infrastructurii, locuințelor și serviciilor publice. Ei avertizează asupra efectelor supraaglomerării și susțin că Elveția are nevoie de o creștere demografică sustenabilă.

Dacă măsurile interne nu vor fi suficiente pentru limitarea creșterii populației, autoritățile ar putea renegocia acorduri internaționale care favorizează imigrația.

În centrul dezbaterii se află acordul de liberă circulație a persoanelor dintre Elveția și Uniunea Europeană. Acesta permite cetățenilor elvețieni și celor din statele UE să trăiască și să lucreze reciproc pe teritoriul celuilalt, în condiții simplificate.

Deoarece majoritatea imigranților din Elveția provin din state membre ale Uniunii Europene și ale AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb, organizație din care fac parte Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein), inițiativa ar putea obliga, în ultimă instanță, autoritățile să renegocieze sau chiar să denunțe acordul privind libera circulație cu UE.

Guvernul se opune inițiativei

Guvernul și parlamentul elvețian resping inițiativa, susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiunea care a propus referendumul.

Autoritățile avertizează că limitarea imigrației ar putea afecta economia țării, care depinde de forța de muncă din străinătate în domenii precum sănătatea, construcțiile și tehnologia.

Oponenții măsurii avertizează că restricționarea imigrației ar putea afecta relațiile cu Uniunea Europeană și economia Elveției, care depinde de lucrători străini pentru a acoperi deficitul de personal calificat și pentru a susține sistemul de asigurări sociale.

Sondajele realizate înaintea votului arătau un avantaj pentru tabăra care se opune inițiativei. La sfârșitul lunii mai, 52% dintre respondenți declarau că vor vota împotrivă, 45% erau în favoarea măsurii, iar 3% erau încă nehotărâți.

Vot și pentru reforma serviciului civil

Elvețienii votează duminică și asupra unei reforme care ar face mai dificilă trecerea de la serviciul militar obligatoriu la serviciul civil, o alternativă care presupune activități în folosul comunității, precum munca în spitale, instituții sociale sau proiecte publice. În Elveția, bărbații sunt obligați să efectueze serviciul militar, însă pot opta, în anumite condiții, pentru această formă alternativă.

Guvernul susține că reforma este necesară pentru a menține efective suficiente în armată, în contextul tensiunilor geopolitice din ultimii ani.

Împotriva măsurii a fost organizat un referendum susținut de partide de stânga și organizații civice, care spun că armata nu se confruntă cu un deficit de personal și că restricțiile suplimentare nu vor rezolva această problemă.

Tot duminică, în mai multe cantoane elvețiene au loc referendumuri locale. În cantonul Vaud, alegătorii decid dacă introduc un salariu minim regional de 23 de franci elvețieni pe oră, în condițiile în care Elveția nu are un salariu minim la nivel național.

În Geneva, cetățenii votează asupra interzicerii simbolurilor religioase vizibile în parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Elvetia #limitarea numărului populației #referendum

Guvernul bulgar va declara data de 11 noiembrie zi de doliu naţional pentru cele 12 persoane care şi-au pierdut viaţa în accidentele rutiere în lanţ petrecute marţi pe autostrada Trakia, a anunţat prim-ministrul Rumen Radev, în timp ce autorităţile au raportat 51 de răniţi şi peste 70 de autoturisme şi camioane implicate în aceste caramboluri, relatează Novinite.com.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se afla marţi în vizită în Bulgaria, a declarat că îşi va scurta vizita. „Aş dori să-mi exprim cele mai sincere condoleanţe şi să aduc un omagiu echipelor de salvare”, a spus Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă comună cu premierul Rumen Radev, transmite News.ro.

Acesta din urmă a descris accidentul ca fiind o „tragedie” şi a afirmat că a mobilizat aeronave pentru evacuarea răniţilor şi că intenţionează să viziteze locul accidentului, unde, iniţial, oamenii au rămas blocaţi în vehiculele lor.

Accidentul a avut loc pe autostrada A1, în apropierea oraşului Iambol (estul Bulgariei), în condiţii de ceaţă densă. Autostrada, numită şi Trakia, leagă capitala Sofia de oraşul Burgas din estul ţării.

Poliţia, pompierii şi echipajele de ambulanţă s-au deplasat de urgenţă la locul accidentului. Imaginile difuzate de mass-media locale arătau maşini şi camioane îngrămădite pe toate cele şase benzi ale autostrăzii, multe dintre ele zdrobite, răsturnate sau ieşite de pe carosabil.

Într-o conferinţă de presă organizată la locul accidentului, secretarul general al Ministerului de Interne, Liubomir Nikolov, a declarat că ceaţa a fost probabil cauza accidentului, care a început cu o coliziune între un autobuz şi un camion la aproximativ 75 de kilometri vest de Burgas.

Prima coliziune a avut loc pe sensul de circulaţie spre Burgas, după ce un camion a blocat calea unui autobuz de pasageri. Ulterior, a fost implicat un alt camion care transporta cereale, urmat de un autoturism care a lovit din spate camionul respectiv. Toate victimele se deplasau în direcţia Burgas.

La scurt timp după aceea, a avut loc o a doua coliziune în lanţ pe sensul opus, în direcţia Sofia. Ministrul de interne Ivan Demerdjiev a sugerat că încetinirea traficului, pe măsură ce şoferii încercau să vadă ce se întâmplă pe cealaltă parte a autostrăzii, ar fi putut contribui la producerea celui de-al doilea accident. O altă declaraţie a Ministerului de Interne a precizat că anchetatorii consideră că unii şoferi ar fi putut fi distraşi de primul accident.

Unsprezece persoane au murit la faţa locului, iar o altă persoană a decedat la spital, a declarat reporterilor ministrul sănătăţii, Katia Ivkova.

Alte 50 de persoane rănite, între care un român, au fost transportate la spital.

Premierul Radev a descris dezastrul de lângă Zimniţa drept „o zi neagră pentru întreaga Bulgarie” şi a declarat că va vizita spitalele din Burgas, Sliven şi Iambol împreună cu ministrul sănătăţii, Katia Ivkova. El şi-a exprimat condoleanţele faţă de familiile şi prietenii celor decedaţi şi a mulţumit echipelor de intervenţie şi cetăţenilor care au acordat ajutor la faţa locului, în ciuda condiţiilor meteorologice extrem de dificile şi a vizibilităţii foarte reduse.

El a precizat că autorităţile au luat toate măsurile necesare pentru transportul răniţilor şi acordarea de îngrijiri medicale.

A fost organizat un pod aerian, cu un avion al guvernului la Aeroportul din Burgas şi două avioane militare de transport de tip Spartan staţionate la Baza Aeriană Bezmer, gata de intervenţie în caz de nevoie.

Ministrul sănătăţii, Katia Ivkova, a declarat că 51 de pacienţi au fost transportaţi la spitale din cele trei oraşe: 33 în Sliven, 11 în Iambol şi şapte în Burgas. Treisprezece dintre aceştia au suferit leziuni grave. Un pacient cu traumatisme multiple era supus unei intervenţii chirurgicale majore la un spital din Burgas, dar medicii considerau că şansele sale de supravieţuire erau bune.

Ivkova a precizat că spitalele din oraşele afectate nu au solicitat transferul niciunui pacient la Sofia, deşi unităţile medicale din capitală fuseseră puse în stare de alertă. Spitalele din Plovdiv, Stara Zagora şi Haskovo erau, de asemenea, pregătite să primească răniţi.