Un caz-exemplu pentru moldovenii care au pornit pe drumul redobândirii cetățeniei române.

Cetățeanului moldovean C.I. i-a fost acceptată cererea de redobândire a cetățeniei române în luna august a anului trecut și, în conformitate cu legislația în vigoare, urma să fie invitat pentru a depune jurământul. Nu a fost să fie. Însă, cu ajutorul avocatului bucureștean Ruslan Deleanu, a reușit să câștige procesul în contradictoriu cu Consulatul României din Republica Moldova. Cum e posibil? În exclusivitate pentru Realitatea.md, Ruslan Deleanu a explicat.

Ruslan Deleanu, în calitate de apărător ales al cetățeanului moldovean C.I., a câștigat acum două zile, 9 iunie 2021, procesul în contradictoriu cu Consulatul României din Republica Moldova prin care Tribunalul București a obligat Consulatul să emită și să comunice reclamantului invitația privind depunerea jurământului de credință față de România.

„Având în vedere dispozițiile imperative ale art. 20, al.2 din Legea cetățeniei române nr.21/1991: „în termenul de 6 luni de la comunicarea ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie prin care s-a comunicat aprobarea cererii de redobândire a cetățeniei române … cetățenii moldoveni vor depune jurământul de credință față de România”, a declarat avocatul Ruslan Deleanu.

În luna decembrie 2020, C.I., printr-o cerere adresată, prin intermediul portalului econsulat.ro, a solicitat programarea la jurământ în termenul legal de 6 luni și, fiindcă nu a primit niciun răspuns în termenul de 30 de zile, a acționat în instanță Consulatul României din Republica Moldova. A solicitat obligarea la comunicarea invitației la jurământ.

„Chiar și în actualul context generat de pandemia Covid-19, respectarea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni în procedura redobândirii cetățeniei române va avea loc în conformitate cu dispozițiile imperative ale Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și ale Convențiilor și Tratatelor Internaționale la care România este parte, incidente fiind și dispozițiile art. 10 din Convenția Europeană asupra Cetățeniei care obliga statele semnatare să elibereze un atestat de cetățenie într-un termen rezonabil”, a mai explicat avocatul.

Soluția emisă de Tribunalul București

„Hotărârea pronunțată de Tribunalul București pe 9 iunie 2021 reprezintă o premieră, un precedent judiciar, deschizând posibilitatea pentru toți cetățenii moldoveni care se confruntă cu încălcarea termenului legal de maximum 6 luni pentru depunerea jurământului de credință – de a acționa în judecată Consulatul în vederea valorificării acestui drept”, a conchis avocatul Ruslan Deleanu.

#avocat #cetățenie română #Romania

La alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, pe malul stâng al Nistrului au votat 51.092 de persoane. Potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe de președintele așa-numitei Comisii electorale a regiunii transnistrene, Stanislav Kasap, 77,76% dintre voturi au revenit partidului „Rusia Unită”, transmite corespondentul IPN de la Tiraspol.

La precedentele alegeri pentru Duma de Stat, desfășurate în 2021, în regiune au votat 59.233 de persoane. Astfel, în cinci ani, numărul participanților la vot a scăzut cu 8.141 de persoane, adică cu aproximativ 13,7%.

În același timp, ponderea voturilor pentru „Rusia Unită” practic nu s-a schimbat: în 2021, partidul a obținut 76,42%, iar acum – 77,76%. În cifre absolute, rezultatul a scăzut de la 45.263 la 39.733 de voturi.

În acest an, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% – 3.231 de voturi, LDPR – 4,4% sau 2.252 de voturi, „Oamenii Noi” – 3,25% sau 1.662 de voturi, iar „Partidul Pensionarilor” – 2,41% sau 1.233 de voturi. Celelalte partide au acumulat mai puțin de 1%.

Cei mai mulți alegători au votat la Tiraspol – 21.640 și la Bender (Tighina) – 10.503. La Rîbnița au fost înregistrați 4.845 de votanți, la Slobozia – 3.827, la Dubăsari – 3.243, la Grigoriopol – 2.884, la Camenca – 2.203, iar la Dnestrovsc – 1.864. În total, aceste date indică 51.009 persoane. Ulterior, Kasap a anunțat un rezultat preliminar de 51.092 de alegători.

Potrivit datelor preliminare, votarea de pe malul stâng a reprezentat aproximativ un sfert din toate voturile exprimate de cetățenii ruși din afara Rusiei. Viceministrul rus de Externe, Evgheni Ivanov, declara că, până la ora 19:00, ora Moscovei, peste 212 mii de persoane votaseră în străinătate, inclusiv în cadrul votului anticipat și al celui desfășurat pe parcursul a trei zile. Alegătorii din regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 24% din această cifră.

Alegerile de pe malul stâng s-au desfășurat fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova de a deschide acolo secții de votare rusești.

Înainte de scrutin, Rusia anunțase intenția de a deschide 16 secții de votare în regiune. Chișinăul a autorizat o singură secție pe teritoriul țării – la Ambasada Rusiei din capitală. La 3 septembrie, în legătură cu aceste planuri, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a înmânat o notă de protest ambasadorului desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov. Instituția a subliniat că desfășurarea unui proces electoral străin pe teritoriul Republicii Moldova este posibilă doar cu acordul prealabil al autorităților moldovenești și a cerut părții ruse să nu deschidă secții de votare pe malul stâng.