Premierul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu Ambasadorul Ciprului, Pericles Demetriou Stivaros, pentru a discuta perspectivele de aprofundare a relațiilor moldo-cipriote, procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și reformele Guvernului menite să asigure o viață mai bună fiecărui cetățean.

Șeful Executivului a subliniat că Cipru reprezintă un exemplu de țară care, după aderarea la UE, a beneficiat de stabilitate, siguranță și dezvoltare economică. Premierul a menționat că experiența Ciprului și sprijinul acesteia sunt esențiale pentru parcursul european al Republicii Moldova, mai ales în contextul preluării președinției Consiliului Uniunii Europene din 1 ianuarie.

„Președinția cipriotă a Consiliului UE are un rol important pentru noi, astfel încât să avansăm în negocierile pentru aderarea la UE. Învățăm de la cei care au parcurs același drum și avem o agendă ambițioasă pe calea europeană”, a afirmat Alexandru Munteanu.

Oficialii au discutat și dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum comerțul, sectorul energetic și turismul, susținut de existența zborurilor directe între cele două țări. De asemenea, a fost evidențiată importanța colaborării între agențiile de investiții din Republica Moldova și Cipru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Munteanu #Cipru

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.