Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Premierul britanic, anchetat pentru un posibil conflict de interese

17 Apr. 2023, 18:15
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
17 Apr. 2023, 18:15 // În Lume //  Elena Putregai

Premierul britanic, Rishi Sunak, este investigat de organismul care supraveghează conduita deputaţilor pentru un posibil conflict de interese, pe care presa îl leagă de o firmă în care soţia sa, Akshata Murty, deţine acţiuni, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Comisarul pentru conduită parlamentară, Daniel Greenberg, a anunţat luni că a deschis săptămâna trecută o anchetă în cazul lui Sunak, în conformitate cu normele care le impun parlamentarilor să declare „deschis şi onest” orice interese pe care le au.

Potrivit presei britanice, comisia este interesată în special de acţiunile pe care soţia premierului, moştenitoarea bogată a unui antreprenor indian, le deţine la o societate de îngrijire a copiilor.

Liberal-democraţii, un partid de opoziţie, ceruseră o anchetă după ce în presă a apărut informaţia că Akshata Murthy era acţionar într-o firmă care ar urma să beneficieze de o politică guvernamentală privind finanţarea pentru îngrijirea copiilor, anunţată în bugetul din martie. Ministrul de finanţe Jeremy Hunt a prezentat atunci măsuri pentru a facilita accesul la ajutorul de stat pentru îngrijirea copiilor începând cu vârsta de nouă luni, în loc de doi ani, cât este în prezent.

După ce s-a anunţat deschiderea anchetei, un purtător de cuvânt al lui Sunak a declarat că premierul îl va ajuta pe comisar să clarifice modul în care acest lucru a fost declarat în mod transparent ca un ”interes ministerial”.

Anul trecut, Rishi Sunak s-a aflat în centrul unei controverse pe când era ministru de finanţe, după ce presa a dezvăluit că soţia sa indiană avea un statut fiscal avantajos, ce îi permitea să evite plata impozitelor către autorităţile fiscale britanice pentru veniturile sale din străinătate. La scurt timp după aceea, ea a anunţat că renunţă la acest statut.

Sunak este unul dintre cei mai bogaţi membri ai parlamentului, datorită experienţei sale în domeniul financiar, iar averea sa a fost deseori vizată de opoziţia laburistă, care îl acuză că nu este la curent cu problemele cu care se confruntă britanicii în plină criză a costului vieţii.

Declaraţiile sale fiscale, pe care le-a publicat luna trecută într-o încercare de transparenţă, au arătat că a plătit impozite de peste 1 milion de lire sterline (1,13 milioane de euro) în ultimii trei ani, potrivit AFP.

Comisarul pentru standarde al Parlamentului britanic este responsabil de monitorizarea funcţionării Codului de conduită şi a registrelor Camerei Comunelor, inclusiv de investigarea oricăror presupuse încălcări.

Conform codului de conduită, toţi membrii parlamentului sunt obligaţi „să furnizeze informaţii despre orice interes financiar despre care se poate crede în mod rezonabil că ar putea influenţa acţiunile, discursurile sau voturile unui deputat în Parlament, sau acţiunile întreprinse în calitatea sa de membru al Parlamentului”.

În cazul în care investigaţia constată că Sunak a încălcat codul de conduită, comisarul îi poate cere acestuia să recunoască şi să îşi ceară scuze pentru încălcare şi să stabilească măsuri pentru a evita orice erori viitoare, explică Reuters.

În cazuri mai grave, problema poate fi înaintată unei comisii care are puterea de a impune alte sancţiuni, dacă doreşte.

Printre acestea se numără scuzele orale sau scrise, suspendarea salariului, suspendarea din serviciul Camerei pentru o perioadă determinată sau expulzarea, potrivit site-ului parlamentului.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!