Premierul japonez, Fumio Kishida, intenţionează să renunţe la cursa pentru rămânerea în fruntea partidului, ceea ce înseamnă că va demisiona din funcţia de premier, în septembrie, transmite presa internaţională.

Fumio Kishida pune capăt unui mandat de 3 ani marcat de creşterea preţurilor şi de scandaluri politice.

Potrivit AFP, Partidul Liberal Democrat (PLD), aflat la putere, care guvernează Japonia aproape neîntrerupt din 1945, urmează să organizeze luna viitoare alegeri interne. Kishida a informat înalţi oficiali ai administraţiei cu privire la intenţia sa de a nu candida, au raportat mass-media, inclusiv radiodifuzorul naţional NHK şi Kyodo News.

Kishida, în vârstă de 67 de ani, este în funcţie din octombrie 2021 şi a înregistrat o scădere bruscă a ratingului său în sondaje ca răspuns la creşterea preţurilor care afectează veniturile japonezilor. Un purtător de cuvânt al PLD a refuzat să comenteze.

Decizia lui Kishida de a demisiona va declanşa o competiţie pentru înlocuirea sa ca şef al partidului şi, prin extensie, ca lider al celei de-a patra mari economii a lumii. Succesorul ales de PLD s-ar putea confrunta cu creşterea costurilor de trai, escaladarea tensiunilor geopolitice şi potenţiala revenire a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA anul viitor.

În calitate de al optulea cel mai longeviv lider postbelic al ţării, Kishida a scos Japonia din pandemia COVID prin cheltuieli masive, dar ulterior l-a numit la conducerea Băncii Japoniei (BOJ) pe Kazuo Ueda, un academician însărcinat să pună capăt stimulentelor monetare radicale ale predecesorului său. În iulie, BOJ a majorat în mod neaşteptat ratele dobânzilor, contribuind la instabilitatea pieţei bursiere şi făcând ca yenul să scadă brusc.

Dacă „rapoartele sunt corecte, ar trebui să ne aşteptăm la o politică mai strictă sau la condiţii fiscale şi monetare neutre, dar uşor mai stricte, în funcţie de candidat”, a declarat Shoki Omori, strateg şef pentru Japonia, Mizuho Securities, Tokyo. „Pe scurt, activele de risc, în special acţiunile, vor fi probabil cele mai afectate”, a adăugat el.

Într-o altă ruptură cu trecutul, Kishida a evitat, de asemenea, economia de tip „trickle-down”, bazată pe profitul corporativ, în favoarea unor politici menite să stimuleze veniturile gospodăriilor, inclusiv creşteri salariale şi promovarea deţinerii de acţiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#demisie #Fumio Kishida #Japonia #premier

Germania va trimite Ucrainei noi rachete antiaeriene Patriot preluate direct din stocurile armatei germane (Bundeswehr) şi de care Kievul are „nevoie urgent” pentru a contracara atacurile cu rachete ruseşti, a promis marţi ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la o nouă reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, format din aproximativ 50 de ţări care susţin militar şi financiar Ucraina în războiul cu Rusia, relatează hotnews.ro.

„Îi îndemn pe toţi membrii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei să îşi verifice propriile stocuri şi să efectueze livrări similare”, a indicat ministrul german al apărării. „Sunt conştient că nu este uşor de găsit un echilibru între propriile nevoi de securitate şi sprijinul de care Ucraina are nevoie urgent. Dar, vă rog, dacă aveţi îndoieli, să decideţi în favoarea Ucrainei”, a insistat Boris Pistorius.

„Din păcate, ne putem aştepta ca raidurile aeriene ruseşti să se intensifice din nou odată cu scăderea temperaturilor, iar atunci pagubele vor fi şi mai mari”, a avertizat el.

Ministrul german nu a precizat însă numărul rachetelor interceptoare Patriot care vor fi furnizate Ucrainei şi nici calendarul acestor livrări. Dar el a adăugat că Germania va spori şi furnizarea de rachete antiaeriene de alte tipuri către Ucraina şi de asemenea a dronelor şi a muniţiilor cu rază lungă de acţiune.

În luna iunie, de asemenea la o reuniune a respectivului grup de ţări, ministrul Boris Pistorius anunţase că Germania va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, în valoare de 400 de milioane de dolari, o parte din această sumă urmând să fie destinată achiziţiei de rachete interceptoare pentru sistemele antiaeriene americane Patriot.

Interceptoarele Patriot sunt foarte eficiente împotriva rachetelor balistice lansate aproape zilnic de Rusia asupra unor ţinte în Ucraina. Confruntată cu insuficienţa rachetelor Patriot, armata ucraineană a încetat să comunice public numărul ţintelor aeriene ruseşti doborâte, pentru a nu evidenţia rata redusă de interceptare a acestora.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut insistent aliaţilor Ucrainei să-i furnizeze mai multe rachete Patriot, dar războiul pornit de SUA împotriva Iranului a diminuat sever stocurile de rachete de acest tip, prin urmare Washingtonul îşi conservă aceste stocuri şi a redus drastic livrările către Ucraina.

Tot marţi, Uniunea Europeană a anunţat că a acceptat, printr-o derogare, ca Ucraina să cumpere rachete americane Patriot folosind 3,2 miliarde de euro din programul european de asistenţă financiară de 90 de miliarde de euro, program care cere să se acorde prioritate echipamentelor fabricate în UE.

Potrivit ministrului ucrainean al apărării, Evgheni Hmara, cu fondurile acum eliberate din împrumutul european Ucraina ar putea achiziţiona aproximativ o mie de rachete Patriot, dar majoritatea acestora vor fi livrate abia în anii următori. Prin urmare, el le-a cerut susţinătorilor Ucrainei în războiul cu Rusia să urgenteze ajutorul militar oferit Kievului din propriile lor stocuri militare.

Şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut membrilor Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei „să sape mai adânc” în aceste stocuri, întrucât „nu avem de ales”.