Kremlinul a discutat despre reperul pentru alegerile prezidențiale din 2024. Rezultatul candidatului actualei puteri este mai bun decât în 2018, adică cel al lui Vladimir Putin, au declarat surse pentru RBC, fără a da un nume. În același timp, nu este important doar indicatorul în procente, ci și sprijinul alegătorilor în cifre absolute.

La un seminar pentru angajații blocului politic intern al Kremlinului (curatoriat de primul adjunct al șefului administrației prezidențiale, Serghei Kirienko), care a avut loc săptămâna trecută, aceștia au discutat despre sarcini legate de alegerile prezidențiale din 2024. RBC a fost informat despre acest lucru de trei surse familiare cu conținutul evenimentului.

În special, s-a spus că alegerile vor avea loc la timp (despre acest lucru a vorbit și Vladimir Putin în discursul adresat Adunării Federale) și că sprijinul public pentru președinte a fost mare. Trebuie menținut un nivel ridicat de susținere și consolidare a cetățenilor, relatează sarcinile stabilite la seminar de una dintre sursele RBC.

S-a discutat dorința – rezultatul candidatului din partea conducerii, precum și prezența la vot ar trebui să fie mai mare decât în 2018, a spus unul dintre interlocutorii RBC. Potrivit celui de-al doilea interlocutor, a fost vorba despre faptul că rezultatele au fost „mai bune decât în campania trecută”. În același timp, nu atât indicatorul în procente este important, cât suportul în termeni absoluti, spune o altă sursă a RBC.

Scenariul de bază în pregătirea alegerilor este participarea președintelui Vladimir Putin la acestea, a scris RBC mai devreme. Însuși șeful statului nu și-a anunțat încă planurile de a participa la campanie. În 18 martie 2018, a fost reales în funcția de președinte al Rusiei, pentru un mandat de 6 ani. Este la al patrulea mandat, după o pauză intenționată pentru a modifica legea și a reveni din nou la putere. Atunci, anunța că nu va mai candida pentru funcția de președinte în anul 2024, justificând acest lucru cu cele prevăzute de Constituția Rusiei.

Presa afiliată Kremlinului scrie că, după referendumurile din regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson – teritorii ucrainești ocupate de ruși – numărul alegătorilor din Rusia a crescut, iar sprijinul pentru Putin în noile teritorii este mare, notează unul dintre interlocutori. Potrivit acestuia, aceiași oameni care au votat pentru aderarea la Rusia sunt foarte probabil să voteze pentru Vladimir Putin la alegerile prezidențiale.

CEC nu a publicat încă date despre numărul alegătorilor din regiunile Donbassului, Herson și Zaporojie, deoarece procesul de eliberare a pașapoartelor rusești rezidenților este încă în desfășurare, a explicat pentru RBC un interlocutor al Comisiei Electorale Centrale. În timpul referendumurilor privind aderarea acestor teritorii la Rusia, mulți rezidenți din aceleași regiuni Kherson și Zaporojie mai aveau pașapoarte ucrainene, spune el.

Conform rezultatelor referendumurilor, prezența la vot în Lugansk a fost de 92,6%, în Donețk – 97,5%, regiunea Zaporojie – 85,4%, regiunea Herson – 76,7%. În termeni absoluti, 2,1 milioane de alegători au votat pentru aderarea Rusiei în RPD, 1,6 milioane în LPR, 430.000 în regiunea Zaporojie și 407.500 în regiunea Herson (la vot au participat și rezidenții din Herson, în noiembrie 2022, Ministerul rus al Apărarea a anunțat retragerea trupelor pe malul stâng al Niprului).

Înainte de alegerile din 2018, Kremlinul a stabilit sarcina de a obține 70% din voturi pentru Vladimir Putin cu aceeași prezență la vot, a scris RBC. Rezultatul șefului statului rus a fost să primească 76,7% (56,4 milioane de voturi în termeni absoluti) cu o prezență la vot de 67,5%.

#alegeri #presedinte #Rusia #Vladimir Putin

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.