Kremlinul a discutat despre reperul pentru alegerile prezidențiale din 2024. Rezultatul candidatului actualei puteri este mai bun decât în 2018, adică cel al lui Vladimir Putin, au declarat surse pentru RBC, fără a da un nume. În același timp, nu este important doar indicatorul în procente, ci și sprijinul alegătorilor în cifre absolute.

La un seminar pentru angajații blocului politic intern al Kremlinului (curatoriat de primul adjunct al șefului administrației prezidențiale, Serghei Kirienko), care a avut loc săptămâna trecută, aceștia au discutat despre sarcini legate de alegerile prezidențiale din 2024. RBC a fost informat despre acest lucru de trei surse familiare cu conținutul evenimentului.

În special, s-a spus că alegerile vor avea loc la timp (despre acest lucru a vorbit și Vladimir Putin în discursul adresat Adunării Federale) și că sprijinul public pentru președinte a fost mare. Trebuie menținut un nivel ridicat de susținere și consolidare a cetățenilor, relatează sarcinile stabilite la seminar de una dintre sursele RBC.

S-a discutat dorința – rezultatul candidatului din partea conducerii, precum și prezența la vot ar trebui să fie mai mare decât în 2018, a spus unul dintre interlocutorii RBC. Potrivit celui de-al doilea interlocutor, a fost vorba despre faptul că rezultatele au fost „mai bune decât în campania trecută”. În același timp, nu atât indicatorul în procente este important, cât suportul în termeni absoluti, spune o altă sursă a RBC.

Scenariul de bază în pregătirea alegerilor este participarea președintelui Vladimir Putin la acestea, a scris RBC mai devreme. Însuși șeful statului nu și-a anunțat încă planurile de a participa la campanie. În 18 martie 2018, a fost reales în funcția de președinte al Rusiei, pentru un mandat de 6 ani. Este la al patrulea mandat, după o pauză intenționată pentru a modifica legea și a reveni din nou la putere. Atunci, anunța că nu va mai candida pentru funcția de președinte în anul 2024, justificând acest lucru cu cele prevăzute de Constituția Rusiei.

Presa afiliată Kremlinului scrie că, după referendumurile din regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson – teritorii ucrainești ocupate de ruși – numărul alegătorilor din Rusia a crescut, iar sprijinul pentru Putin în noile teritorii este mare, notează unul dintre interlocutori. Potrivit acestuia, aceiași oameni care au votat pentru aderarea la Rusia sunt foarte probabil să voteze pentru Vladimir Putin la alegerile prezidențiale.

CEC nu a publicat încă date despre numărul alegătorilor din regiunile Donbassului, Herson și Zaporojie, deoarece procesul de eliberare a pașapoartelor rusești rezidenților este încă în desfășurare, a explicat pentru RBC un interlocutor al Comisiei Electorale Centrale. În timpul referendumurilor privind aderarea acestor teritorii la Rusia, mulți rezidenți din aceleași regiuni Kherson și Zaporojie mai aveau pașapoarte ucrainene, spune el.

Conform rezultatelor referendumurilor, prezența la vot în Lugansk a fost de 92,6%, în Donețk – 97,5%, regiunea Zaporojie – 85,4%, regiunea Herson – 76,7%. În termeni absoluti, 2,1 milioane de alegători au votat pentru aderarea Rusiei în RPD, 1,6 milioane în LPR, 430.000 în regiunea Zaporojie și 407.500 în regiunea Herson (la vot au participat și rezidenții din Herson, în noiembrie 2022, Ministerul rus al Apărarea a anunțat retragerea trupelor pe malul stâng al Niprului).

Înainte de alegerile din 2018, Kremlinul a stabilit sarcina de a obține 70% din voturi pentru Vladimir Putin cu aceeași prezență la vot, a scris RBC. Rezultatul șefului statului rus a fost să primească 76,7% (56,4 milioane de voturi în termeni absoluti) cu o prezență la vot de 67,5%.

#alegeri #presedinte #Rusia #Vladimir Putin

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija, scrie BANI.MD.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.