În Federația Rusă, este isterie din cauza „Platformei Crimeea”. Au calificat-o „summitul vrăjitorilor rusofobi”. Acesta este titlul unui material în presa ucraineană. La summitul în cauză va fi abordat subiectul privind ocupația teritorială a Crimeei. Participă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Presa ucraineană scrie că „reprezentanții Crimeei ocupată de Rusia, controlată de Kremlin, au încercat să se înscrie la summit-ul Platformei Crimeea, dar au fost refuzați”. Despre acest lucru a declarat și însuși șeful grupului de lucru pe probleme juridice internaționale, reprezentant al ocupanților Crimeei, Alexandr Molohov, pentru presa rusă, afiliată puterii.

„Organizatorii Platformei Crimeea au decis să nu observe cererea mea de participare la evenimentul lor ca vorbitor. Asta ar trebui considerat un refuz”, a spus Molohov, adăugând că summitul este „un sabat propagandistic al vrăjitorilor rusofobi de pe malul Niprului”.

Alexandr Molohov este cetățean rus și a mai spus că a vrut să povestească la summit despre așa-numitul sabotaj al autorităților ucrainene, despre blocajul de import al apei și sancțiuni. Mai mult, peninsula ocupată este, potrivit lui, „un mit al propagandei ucrainene”.

Amintim că inițiativa „Platformei Crimeea” este lansată pentru a lucru la mai multe niveluri. Primul, cel mai principal – politic, la care vor participa șefii de stat și de guverne din mai multe țări. Al doilea – nivelul miniștrilor de externe și al miniștrilor apărării, al treilea este interparlamentar, iar al patrulea – nivelul experților neguvernamentali. Este planificată crearea unei rețele de experți pentru a spori eficiența acțiunilor guvernamentale, precum și pentru a atrage resurse intelectuale suplimentare în activitatea platformei.

Summitul inaugural al Platformei Crimeei are loc la Kiev, Ucraina, pe 23 august curent. 40 de țări și organizații internaționale și-au confirmat participarea. Acest summit implică o reuniune principală și patru grupuri tematice: privind nerecunoașterea încercării de anexare a Crimeei, privind militarizarea regiunii Azov-Marea Neagră, pe calea reintegrării Crimeei pentru drepturile omului și dezvoltare durabilă, privind restaurarea drepturile poporului tătar din Crimeea.

#Platforma Crimeea #Ucraina

Premierul României, Ilie Bolojan, a avertizat angajații din administrația locală că lucrurile nu vor mai putea continua așa cum erau obișnuiți, într-un discurs susținut marți, 10 februarie, la dezbaterea „Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice și impactul asupra comunelor”, organizată de Asociația Comunelor din România, transmite Antena 3 CNN.

„Era o chestiune de respect din partea mea să particip azi la adunarea generală a Asociației comunelor, având în vedere că am fost trei mandate primar și un mandat președinte de Consiliu Județean, deci știu care sunt problemele. Vă asigur de respectul meu, știind cât de dificil este să gestionezi problemele unei comunități cu resurse redus. Acum, eu voi fi foarte deschis cu dumneavoastră și cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Că lucrurile în administrația locală, dar și centrală, nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum”, a afirmat Bolojan.

Prim-ministrul a precizat că, în România, 80% din banii primăriilor provin din bugetul de stat, comparativ cu 50% în alte țări UE, ceea ce a stârnit reacții din partea primarilor prezenți.

„Plecând de la aceste date de necontestat, trebuie să vedem ce e de făcut în perioada următoare. Trebuie să dovedim că putem fi mai performanți, mai eficienți sau se va ajunge, într-o formă, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune”, a mai spus el.

Bolojan a subliniat că pachetul administrației publice, care trebuie adoptat până săptămâna viitoare, va întări capacitatea primăriilor de a planifica și de a genera politici publice, incluzând și reducerea personalului acolo unde depășește limitele stabilite. Totodată, premierul a atras atenția asupra taxelor locale.

„Nu mai putem să rămânem la taxele pe care le-am avut, pentru că ponderea veniturilor din impozitele pe proprietate este de 0,55% din PIB, în timp ce media UE este de 1,85%. Vom elimina excepțiile și vom crește taxele. Veniturile suplimentare vor rămâne la administrația publică locală”, a subliniat premierul.

Referindu-se la proiectele aflate în derulare, Bolojan a precizat că prioritatea este finalizarea lor: „La CNI avem 1.200 de investiții, cu un cuantum general de 12,5 miliarde de euro… Ne trebuie cinci ani ca să le terminăm pe cele care sunt începute, nu putem deschide altele. Trebuie să finalizăm ce avem în stadii avansate”.