44 de țări și organizații internaționale, inclusiv 14 șefi de stat, de guvern și reprezentanți ai Uniunii Europene vor deveni, luni, fondatorii „Platformei Crimeea”. Platforma este un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev, al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina.

Preşedintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, anunțase încă din luna februarie că în vara acestui an va organiza summit-ul internațional „Platforma Crimeea”, pentru a obține sprijin internaţional în vederea recuperării Crimeei anexate de Rusia, intenţie pe care autorităţile proruse din această peninsulă au catalogat-o drept un „nonsens”, scrie Digi24.ro.

Preşedintele ucrainean a semnat și un decret prin care a creat „Platforma Crimeea”, un forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu, și au fost trimise invitaţii unor lideri din lumea întreagă pentru summitul din 23 august.

Harta Europei a fost schimbată la 18 martie 2014 cu o singură semnătură. Președintele Vladimir Putin a aprobat tratatul prin care Peninsula Crimeea devenea parte a Federaţiei Ruse, la finalul unui discurs de o oră, urmărit cu sufletul la gură de întreaga lume. Liderul de la Kremlin nu a arătat nicio emoţie la gândul că a intrat în conflict cu Occidentul. Și a deschis o adevărată cutie a Pandorei.

Ce așteaptă Ucraina de la România

„Crimeea nu este doar problema Ucrainei. Este problema întregii regiuni a Mării Negre în privinţa securităţii, libertăţii de navigare şi a consecinţelor economice şi ecologice. România este partenerul nostru în a aborda ameninţările de securitate determinate de militarizarea Crimeii (n.r. – de către Rusia)”, declara, la începutul lunii august, Petro Beşta, şeful Direcţiei Politice din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei. El spunea atunci că se așteaptă ca guvernul român să fie reprezentat la summit la cel mai înalt nivel.

„Vrem să ne dezvoltăm parteneriatul cu România. Iar contracararea diferitelor forme ale agresiunii ruse, inclusiv în ceea ce priveşte Crimeea, este scopul nostru comun de politică externă”, a mai spus oficialul ucrainean.

Potrivit Radio Ucraina, declarația comună a summitului Platforma Crimeea va consemna punerea formală în acțiune a acestui format, va reconfirma că „Crimeea este Ucraina”, va condamna crimele comise de Rusia în peninsula Crimeea și în jurul ei și va trasa parametrii politicii internaționale cu privire la scoaterea acestui teritoriu de sub ocupația rusă.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, se va afla și el la Kiev, între 23 şi 24 august, prilej cu care va asista la ceremoniile de marcare a 30 de ani de independenţă a Ucrainei, informează un comunicat al Alianţei Nord-Atlantice.

În 23 august, secretarul general adjunct al Alianţei va participa la Summitul Inaugural al Platformei Crimeea, urmând să aibă intervenţii în cadrul sesiunii inaugurale şi la panelul de discuţii „Ameninţări în regiunea Mării Azov şi Mării Negre ca provocare de securitate internaţională: consolidarea eforturilor şi modalităţi de de-ocupare”.

Pe 24 august, oficialul NATO va asista la ceremoniile prilejuite de a 30-a aniversare a independenţei Ucrainei.

Pe parcursul vizitei, Mircea Geoană va avea întâlniri bilaterale cu preşedintele Radei Supreme (parlamentul Ucrainei), Dmitro Razumkov, cu vicepremierul pentru integrare euroatlantică, Olha Stefanişnia, cu vicepremierul pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, Oleksii Reznikov.

Agenda vizitei mai cuprinde întrevederi cu secretarul Consiliului pentru apărare şi securitate naţională, Oleksii Danilov, cu şeful comitetului parlamentar pentru afaceri externe şi cooperare interparlamentară, Oleksandr Merejko, şi cu adjunctul şefului Comitetului pentru informaţii, apărare şi securitate naţională, Mariana Bezuhla, precizează un comunicat al Alianţei, citat de Agerpres.

Cine mai vine la summitul „Platforma Crimeea”

44 de țări și organizații internaționale, inclusiv 14 șefi de stat, de guvern și reprezentanți ai Uniunii Europene vor deveni, luni, fondatorii „Platformei Crimeea”, a explicat ministrul afacerilor externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, citat de Radio Europa Liberă.

Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Moldova, Slovenia și Finlanda vor fi reprezentate la nivelul președinților.

România, Georgia, Croația și Suedia vor fi reprezentate la nivelul prim-miniștrilor.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, va participa, de asemenea, la constituirea „Platformei Crimeea”, iar Comisia Europeană va fi reprezentată de vicepreședintele Valdis Dombrovskis.

Consiliul Europei și GUAM (Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică) vor fi reprezentate la nivelul secretarului general.

Alte două țări – Elveția și Republica Cehă – vor fi reprezentate de membri ai parlamentelor, iar 14 țări vor participa la summit la nivelul miniștrilor de externe: Turcia, Franța, Germania, Spania, Italia, Belgia, Austria, Olanda, Luxemburg, Irlanda, Danemarca, Bulgaria, Muntenegru și Macedonia de Nord.

Marea Britanie și Portugalia vor fi reprezentate de miniștrii apărării, în timp ce Statele Unite vor fi reprezentate de secretarul pentru transporturi, trimis special al președintelui Joe Biden.

Norvegia va fi reprezentată de secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Șapte țări – Noua Zeelandă, Malta, Japonia, Australia, Cipru, Canada și Grecia – vor fi reprezentate la nivel de ambasadori.

Platforma va funcționa la mai multe niveluri: șefi de stat și de guvern, miniștri de externe, cooperare interparlamentară, rețea de experți.

Platforma Crimeea, lansată în ajunul marcării a 30 de ani de independență

Lansarea Platformei Crimeea are loc, în mod simbolic, cu o zi înainte de ceremoniile care vor marca împlinirea a trei decenii de la declararea independenței Ucrainei.

Parlamentul Ucrainei a adoptat Declarația de independență pe 24 august 1991, la trei zile după tentativa de puci de la Moscova. Ucrainenii au aprobat apoi decizia Parlamentului, cu un vot copleșitor, la referendumul din 1 decembrie 1991, iar URSS a încetat să mai existe câteva zile mai târziu, în aceeași lună.

Treizeci de ani mai târziu, Kievul se află în război cu separatiștii din estul țării, susținuți de Rusia, și se străduiește să împiedice eforturile Moscovei de a-și menține influența în Ucraina. În același timp, activiștii societății civile, reprezentanți ai afacerilor internaționale, oficiali occidentali și chiar președintele Volodimir Zelenski spun că Ucraina se află încă sub influența oligarhilor ucraineni care subminează dezvoltarea țării, notează Radio Europa Liberă.

Președinta Maia Sandu, la Kiev. Participă la summitul de lansare a „Platformei Crimeea”